Guvernul se laudă, Bruxelles-ul contrazice: Economia Moldovei stagnează, datoria publică explodează

Potrivit previziunii economice a Comisiei Europene, relansarea economică a Republicii Moldova s-a oprit brusc în a doua jumătate a anului 2024, pe fondul unei secete severe care a afectat drastic producția agricolă și a dus la scăderea cererii pentru servicii de transport. Deși consumul privat s-a menținut pe linia de plutire datorită creșterii salariilor reale, impactul negativ din agricultură și contextul energetic complicat vor continua să frâneze avansul economic în prima jumătate a anului 2025.

Comisia estimează totuși o reluare treptată a creșterii economice în a doua jumătate a anului, stimulată de consumul privat robust, susținut de majorarea salariului minim, a pensiilor și a compensațiilor pentru facturile energetice.

Totodată, investițiile private vor încetini în 2025 din cauza creșterii prețurilor la energie și a politicii monetare mai restrictive. În schimb, investițiile publice ar urma să prindă avânt în 2026, datorită fondurilor europene oferite prin noul Instrument pentru Reformă și Creștere.

Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va adânci în 2025 și 2026, ajungând la 5% din PIB, pe fondul majorării cheltuielilor salariale și a investițiilor publice, în timp ce datoria publică va urca la 40,9% din PIB în 2026.

Exporturile nete vor continua să tragă în jos creșterea economică, afectate de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de reducerea reexporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară redresare datorită revenirii exporturilor agricole și a serviciilor din sectorul TIC și turism. Importurile vor rămâne ridicate, în special din cauza creșterii importurilor de energie electrică, după stoparea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Inflația a atins 8,75% în martie 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. Banca Națională a reacționat prin înăsprirea politicii monetare, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se așteaptă ca inflația să rămână peste ținta BNM (5% ±1,5%) pe parcursul anului, cu o posibilă scădere abia la sfârșitul lui 2025.

Comisia mai notează că rata șomajului a crescut temporar în 2024, în special în agricultură, dar se așteaptă la o revenire a ocupării forței de muncă în 2025 și 2026, pe măsură ce economia își revine și agricultura se redresează.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, alimentat de importurile mari și baza slabă de export, dar va fi acoperit parțial de fluxuri de finanțare externă, în special prin sprijinul UE.

Previziuni-cheie pentru Moldova (Comisia Europeană):

PIB real: +0,1% în 2024 → +0,9% în 2025 → +2,8% în 2026
Deficit bugetar: -3,7% în 2024 → -5% în 2025 → -5,1% în 2026
Datorie publică: 34,9% din PIB în 2024 → 40,9% în 2026
Inflație: 4,7% în 2024 → 7,3% în 2025 → 4,7% în 2026
Deficit de cont curent: -16% din PIB în 2024 → -15,6% în 2025 → -15,4% în 2026

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stagnare #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 6 400 de contestații au fost depuse de proprietarii de bunuri imobile din Moldova în cadrul consultărilor publice privind evaluarea în masă, cele mai multe vizând caracteristicile tehnice ale proprietăților și valorile estimate.

Datele au fost prezentate de Agenția Geodeziei, Cartografiei și Cadastru, care anunță și extinderea termenului de consultare pentru unele categorii de bunuri. Directorul instituției, Ivan Danii, a subliniat că procesul a fost necesar în contextul în care „ani la rând, valorile cadastrale nu au mai reflectat realitățile economice actuale”.

Potrivit șefei Direcției evaluarea bunurilor, Nadejda Josanu, până la 29 aprilie au fost înregistrate 6 436 de contestații, dintre care 77,4% au fost depuse online. „Gradul de procesare a contestațiilor este de aproximativ 78,3%”, a precizat aceasta.

Cele mai multe contestații au venit din municipiul Chișinău (46,4%), urmate de suburbii (9,4%) și municipiul Bălți (8,7%). În funcție de tip, 51,9% au vizat caracteristicile tehnice ale bunurilor, iar 45% – valoarea estimată.

„Cele mai multe contestații au fost depuse pentru apartamente – 47,8%, urmate de case din mediul urban și rural”, a explicat Josanu.

În urma examinării, aproape jumătate dintre contestații (49%) au fost transmise pentru analiză suplimentară și eventuale ajustări ale modelelor de evaluare, 8% au dus la actualizarea datelor tehnice, iar 6% au fost respinse din motive procedurale. Alte 22% sunt încă în proces de examinare.

„Nivelul ridicat de participare demonstrează interesul cetățenilor pentru corectitudinea datelor și transparența procesului”, a menționat reprezentanta instituției.

Autoritățile au anunțat și prelungirea cu 90 de zile a consultărilor pentru bunurile din mediul rural.

„Extinderea a fost necesară deoarece o parte dintre proprietari nu au avut posibilitatea să consulte datele, în contextul înregistrării recente a unor bunuri”, a explicat Danii.

Totodată, de la 1 mai vor începe consultările publice pentru bunurile comerciale și industriale, pentru aceeași perioadă de 90 de zile.

„Invităm agenții economici să participe activ, deoarece opinia lor este importantă pentru stabilirea unor valori corecte și echitabile”, a transmis Ivan Danii.

Reprezentanții Agenției au dat asigurări că procesul va continua într-un mod transparent.