Guvernul se laudă, Bruxelles-ul contrazice: Economia Moldovei stagnează, datoria publică explodează

20 Mai 2025, 10:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2025, 10:47 // Actual //  Ursu Victor

Potrivit previziunii economice a Comisiei Europene, relansarea economică a Republicii Moldova s-a oprit brusc în a doua jumătate a anului 2024, pe fondul unei secete severe care a afectat drastic producția agricolă și a dus la scăderea cererii pentru servicii de transport. Deși consumul privat s-a menținut pe linia de plutire datorită creșterii salariilor reale, impactul negativ din agricultură și contextul energetic complicat vor continua să frâneze avansul economic în prima jumătate a anului 2025.

Comisia estimează totuși o reluare treptată a creșterii economice în a doua jumătate a anului, stimulată de consumul privat robust, susținut de majorarea salariului minim, a pensiilor și a compensațiilor pentru facturile energetice.

Totodată, investițiile private vor încetini în 2025 din cauza creșterii prețurilor la energie și a politicii monetare mai restrictive. În schimb, investițiile publice ar urma să prindă avânt în 2026, datorită fondurilor europene oferite prin noul Instrument pentru Reformă și Creștere.

Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va adânci în 2025 și 2026, ajungând la 5% din PIB, pe fondul majorării cheltuielilor salariale și a investițiilor publice, în timp ce datoria publică va urca la 40,9% din PIB în 2026.

Exporturile nete vor continua să tragă în jos creșterea economică, afectate de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de reducerea reexporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară redresare datorită revenirii exporturilor agricole și a serviciilor din sectorul TIC și turism. Importurile vor rămâne ridicate, în special din cauza creșterii importurilor de energie electrică, după stoparea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Inflația a atins 8,75% în martie 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. Banca Națională a reacționat prin înăsprirea politicii monetare, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se așteaptă ca inflația să rămână peste ținta BNM (5% ±1,5%) pe parcursul anului, cu o posibilă scădere abia la sfârșitul lui 2025.

Comisia mai notează că rata șomajului a crescut temporar în 2024, în special în agricultură, dar se așteaptă la o revenire a ocupării forței de muncă în 2025 și 2026, pe măsură ce economia își revine și agricultura se redresează.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, alimentat de importurile mari și baza slabă de export, dar va fi acoperit parțial de fluxuri de finanțare externă, în special prin sprijinul UE.

Previziuni-cheie pentru Moldova (Comisia Europeană):

  • PIB real: +0,1% în 2024 → +0,9% în 2025 → +2,8% în 2026
  • Deficit bugetar: -3,7% în 2024 → -5% în 2025 → -5,1% în 2026
  • Datorie publică: 34,9% din PIB în 2024 → 40,9% în 2026
  • Inflație: 4,7% în 2024 → 7,3% în 2025 → 4,7% în 2026
  • Deficit de cont curent: -16% din PIB în 2024 → -15,6% în 2025 → -15,4% în 2026

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

20 Nov. 2026, 15:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 15:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile gazelor naturale pe piața europeană au depășit vineri, 20 noiembrie, pragul de 86 de euro/MWh, pe fondul reducerii livrărilor din Norvegia, al prognozelor de vreme rece și al temerilor cu privire la aprovizionarea în sezonul de iarnă. Situația este agravată și de nivelul scăzut al rezervelor de gaze din depozitele europene și de perturbările livrărilor de gaz natural lichefiat (GNL) provocate de conflictul militar din Orientul Mijlociu.

Potrivit datelor Trading Economics, cotațiile gazelor naturale pe piața de referință TTF din Olanda au urcat vineri la peste 86 de euro pentru un megawatt-oră și și-au continuat creșterea din ședința precedentă. Scumpirea este alimentată de îngrijorările că Europa ar putea intra în lunile cele mai reci ale iernii cu resurse insuficiente pentru a face față unor perioade prelungite de temperaturi foarte scăzute.

Unul dintre factorii care au pus presiune pe piață este reducerea exporturilor norvegiene de gaze, în special din cauza unor întreruperi ale producției la zăcământul Troll, unul dintre cele mai importante din Europa. Problemele tehnice au afectat fluxurile de gaze către piețele europene într-un moment în care cererea pentru încălzire începe să crească.

În paralel, prognozele meteorologice indică o răcire a vremii în nord-vestul Europei, ceea ce ar putea determina un consum mai mare de gaze și retrageri accelerate din depozitele subterane.

Datele pentru 19 noiembrie arată că depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de numai 69,8%, comparativ cu 81,2% în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența de 11,4 puncte procentuale indică o rezervă semnificativ mai mică pentru acoperirea consumului din timpul iernii.

În Republica Moldova tariful la gaz este de 26,14 lei metrul cub și s-a majorat cu peste 70% în luna septembrie. La începutul săptămânii curente, ministrul Energiei, Dorin Junghietu declara că tarifele s-ar putea reduce cu 1,50 lei urmare a optimizării costurilor de distribuție.