Guvernul se laudă, Bruxelles-ul contrazice: Economia Moldovei stagnează, datoria publică explodează

Potrivit previziunii economice a Comisiei Europene, relansarea economică a Republicii Moldova s-a oprit brusc în a doua jumătate a anului 2024, pe fondul unei secete severe care a afectat drastic producția agricolă și a dus la scăderea cererii pentru servicii de transport. Deși consumul privat s-a menținut pe linia de plutire datorită creșterii salariilor reale, impactul negativ din agricultură și contextul energetic complicat vor continua să frâneze avansul economic în prima jumătate a anului 2025.

Comisia estimează totuși o reluare treptată a creșterii economice în a doua jumătate a anului, stimulată de consumul privat robust, susținut de majorarea salariului minim, a pensiilor și a compensațiilor pentru facturile energetice.

Totodată, investițiile private vor încetini în 2025 din cauza creșterii prețurilor la energie și a politicii monetare mai restrictive. În schimb, investițiile publice ar urma să prindă avânt în 2026, datorită fondurilor europene oferite prin noul Instrument pentru Reformă și Creștere.

Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va adânci în 2025 și 2026, ajungând la 5% din PIB, pe fondul majorării cheltuielilor salariale și a investițiilor publice, în timp ce datoria publică va urca la 40,9% din PIB în 2026.

Exporturile nete vor continua să tragă în jos creșterea economică, afectate de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de reducerea reexporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară redresare datorită revenirii exporturilor agricole și a serviciilor din sectorul TIC și turism. Importurile vor rămâne ridicate, în special din cauza creșterii importurilor de energie electrică, după stoparea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Inflația a atins 8,75% în martie 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. Banca Națională a reacționat prin înăsprirea politicii monetare, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se așteaptă ca inflația să rămână peste ținta BNM (5% ±1,5%) pe parcursul anului, cu o posibilă scădere abia la sfârșitul lui 2025.

Comisia mai notează că rata șomajului a crescut temporar în 2024, în special în agricultură, dar se așteaptă la o revenire a ocupării forței de muncă în 2025 și 2026, pe măsură ce economia își revine și agricultura se redresează.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, alimentat de importurile mari și baza slabă de export, dar va fi acoperit parțial de fluxuri de finanțare externă, în special prin sprijinul UE.

Previziuni-cheie pentru Moldova (Comisia Europeană):

PIB real: +0,1% în 2024 → +0,9% în 2025 → +2,8% în 2026
Deficit bugetar: -3,7% în 2024 → -5% în 2025 → -5,1% în 2026
Datorie publică: 34,9% din PIB în 2024 → 40,9% în 2026
Inflație: 4,7% în 2024 → 7,3% în 2025 → 4,7% în 2026
Deficit de cont curent: -16% din PIB în 2024 → -15,6% în 2025 → -15,4% în 2026

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stagnare #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.