Moldova dispare încet, dar sigur – Scădere de 2% a nașterilor într-un singur an

23 Mai 2025, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2025, 10:34 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2024 s-au înregistrat 23,6 mii de născuți-vii, o scădere de aproximativ 0,5 mii copii (sau 2,0%) față de anul precedent. Din totalul copiilor născuți-vii, 51,3% au fost băieți, rezultând un raport de 105 băieți la 100 fete, arată datele Biroului Națioanal de Statistică.

În funcție de statutul juridic al mamei, 80,7% din copii (echivalentul a aproximativ 19,1 mii de născuți-vii) au fost aduși pe lume în cadrul căsătoriei, iar fiecare al 5-lea copil s-a născut în afara căsătoriei, reprezentând 19,3% sau circa 4,5 mii de cazuri.

Un indicator demografic interesant este creșterea ponderii născuților-vii de rangul I, care a ajuns la 37,1% din total, marcând o creștere de 7,3 puncte procentuale față de 2023. În același timp, ponderile pentru nașterile de rangul II (26,1%), III (16,4%) și IV și peste (9,8%) au înregistrat descreșteri cu 2,4, 0,6 și respectiv 0,3 puncte procentuale.

Din punct de vedere geografic, numărul de născuți-vii din mediul urban a fost cu 3,7 mii de copii mai mic (27,3% mai redus) față de mediul rural. Astfel, în mediul urban s-au înregistrat 9,9 mii de nașteri (42,1% din total), iar în mediul rural 13,7 mii de nașteri (57,9%).

De asemenea, ponderea nașterilor-vii de rangul I în mediul rural a fost de 37,4%, cu puțin peste media urbană de 36,7%. În orașe, se observă o tendință de formare a familiilor mai mici, majoritatea copiilor fiind aduși pe lume de mame din mediul rural. Din totalul celor 2,3 mii de nașteri-vii de rangul IV și peste, 74,5% s-au înregistrat în mediul rural.

Analiza pe grupe de vârstă arată că născuții-vii se concentrează în principal în intervalul de 25-34 de ani, reprezentând 53,9% din total. În mediul urban, mamele cu vârste între 25 și 34 de ani au înregistrat cele mai multe nașteri-vii (5,9 mii, adică 59,2% din totalul urban), în timp ce în mediul rural cel mai mare număr s-a consemnat la mamele din grupa 20-29 de ani (7,2 mii, adică 52,2% din totalul rural). Proporția nașterilor-vii de la mamele sub 20 de ani a scăzut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la 5,2% din total.

În anul 2024, vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 26,8 ani, comparativ cu 25,3 ani în 2023. Se remarcă diferențe între mediile de reședință: mamele din mediul rural nasc la o vârstă medie de 25,4 ani, pe când mamele urbane se decid mai târziu, la 28,7 ani.

Din punct de vedere teritorial, vârsta medie a mamei la prima naștere înregistrează diferențe foarte mici: Regiunea de Nord prezintă cea mai tânără medie, de 25,1 ani.

În raioanele Șoldănești, Fălești, Râșcani, Florești, Glodeni, Sângerei și Căușeni, valorile medii se situează între 23,6 și 24,2 ani.
Cel mai mare vârstă medie la prima naștere continuă să fie în municipiul Chișinău, unde se ridică la 29,7 ani. În raioanele Taraclia și Ialoveni, vârsta medie a mamei la prima naștere este puțin peste valoarea medie națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 13:44
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 13:44 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Pensionarii nu vor beneficia în 2027 de majorarea suplimentară în sumă fixă, care ar fi constituit aproximativ 40–45 de lei lunar. Guvernul propune suspendarea pentru un an a acestui mecanism, măsură care ar permite reducerea cheltuielilor bugetare cu până la 250 de milioane de lei, potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor.

Prevederea este inclusă în articolul 16 al proiectului, care stabilește că, prin derogare de la Legea privind sistemul public de pensii, la 1 aprilie 2027 nu va fi efectuată majorarea pensiilor în sumă fixă.

Potrivit notei de fundamentare, mecanismul de majorare suplimentară a fost introdus în 2021 și presupune acordarea anuală a unei sume calculate în funcție de pensia medie și de 50% din creșterea Produsului Intern Brut înregistrată în anul precedent.

În 2025, această majorare a constituit doar 1,92 lei lunar, iar în 2026 a ajuns la 51,33 lei. Pentru 2027, în baza prognozei de creștere economică de 1,8% pentru anul curent, majorarea ar fi urmat să constituie aproximativ 40–45 de lei lunar.

Autoritățile propun însă să nu o acorde în anul viitor, estimând un impact financiar de 240–250 de milioane de lei.

Banii economisiți ar urma să contribuie la reducerea necesarului de transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului de mijloace proprii al sistemului de asigurări sociale. Ministerul Muncii și Protecției Sociale justifică măsura prin necesitatea consolidării finanțelor publice și asigurării resurselor pentru celelalte programe de protecție socială.

Totuși, suspendarea majorării în sumă fixă nu înseamnă anularea indexării anuale a pensiilor. Potrivit proiectului, pensiile și alte prestații sociale urmează să fie indexate la 1 aprilie 2027 cu 8,2%, procent estimat în baza indicatorilor macroeconomici.

Astfel, în cazul unei pensii de 3.000 de lei, o indexare de 8,2% ar însemna o majorare de 246 de lei, până la 3.246 de lei lunar. În schimb, beneficiarul nu ar mai primi și creșterea suplimentară în sumă fixă de aproximativ 40–45 de lei, prevăzută de mecanismul care se propune a fi suspendat.

Guvernul precizează că măsura este temporară și vizează exclusiv anul 2027. Mecanismul de majorare în sumă fixă ar urma să fie aplicat din nou începând cu anul 2028, fără modificarea prevederilor permanente ale Legii privind sistemul public de pensii.

Decizia este propusă în condițiile în care bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2027 este estimat la 57,24 miliarde de lei, cu 4,44 miliarde de lei mai mult decât bugetul precizat pentru 2026.

Totodată, pentru acoperirea deficitului de mijloace proprii ale sistemului de asigurări sociale, statul urmează să transfere aproximativ 4,42 miliarde de lei.