Curentul de la separatiști ne-ar costa o avere – Junghietu respinge revenirea la MGRES

23 Mai 2025, 10:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2025, 10:17 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu ia în considerare, în prezent, reluarea achizițiilor de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi” de la Rlive.

Întrebat despre eventualitatea revenirii la importul de curent din regiunea transnistreană în perioada verii, în cazul unui deficit de electricitate în România, ministrul a precizat că această opțiune este una extrem de scumpă chisr și cu livrarea de către Chișinău a gazului în schimbul energiei electrice.

„Acest scenariu este foarte costisitor. Dacă analizăm prețul de piață al gazului, acesta este în jur de 35-36 euro/MWh. Adăugând tariful de transport, ajungem la un cost de 43-45 euro/MWh. La MGRES, pentru a produce un megawatt de energie electrică, sunt necesari aproximativ 3 megawați de gaz. Matematica e simplă – rezultă un preț final mult mai mare decât ofertele de pe piață”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, situația se complică și mai mult dacă se ia în calcul faptul că regimul de la Tiraspol nu plătește pentru gazul livrat de Chișinău.

„Știm foarte bine că tariful pe care îl percep acolo nu acoperă costul real al gazului. Acest gaz a fost acceptat de Chișinău ca un compromis politic – așa-zisul „gaz umanitar”. Dacă acest tip de gaz continuă să fie livrat și să alimenteze MGRES, atunci este o problemă politică, nu una economică”, a subliniat Junghietu.

În concluzie, ministrul a fost ferm: „Nu luăm în calcul, în acest moment, scenariul de a cumpăra energie electrică de pe malul stâng al Nistrului.”

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov atrage atenția că, în lipsa unor capacități locale de echilibrare, Moldova va fi pusă în fața faptului împlinit: „Inevitabil se va reveni la Centrala de la Cuciurgan pentru energia de echilibrare. La un moment dat va fi un deficit de energie și ni se va spune că unica soluție pentru echilibrare e curentul de la Cuciurgan”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!