Statisticile groazei! Unu din patru moldoveni trăiește în lipsuri, fără canalizare, căldură și asigurare medicală

Unu din patru moldoveni sau 25,6% din populația țării trăiește în sărăcie multidimensională, confruntându-se cu cel puțin 35% din indicatorii care definesc lipsurile esențiale, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Deși este o ușoară îmbunătățire față de anii precedenți (cu o scădere de 0,9 puncte procentuale față de 2023), sărăcia rămâne o problemă majoră, mai ales în zonele rurale. În mediul urban, doar 10% din populație este considerată săracă multidimensional, comparativ cu 37,6% în zonele rurale.

Intensitatea sărăciei, adică proporția medie de deprivări cu care se confruntă cei săraci, a fost de 46%. Altfel spus, fiecare persoană aflată în sărăcie multidimensională se confruntă, în medie, cu lipsuri în aproape jumătate din aspectele-cheie ale vieții: educație, sănătate, condiții de locuit, acces la servicii de bază.

Indicele Sărăciei Multidimensionale (ISM), care combină incidența și intensitatea sărăciei, a înregistrat o valoare de 0,118 în 2024, în scădere față de anii anteriori, dar rămâne un semnal clar al problemelor profunde din societate.

Cele mai mari lipsuri resimțite de cei săraci sunt:

Accesul la sanitație (23,3%) – gospodării fără racord la sistemul public de canalizare;
Utilizarea combustibililor poluanți pentru încălzire (21,9%);
Lipsa asigurării medicale (21,4%).
La polul opus, lipsa de acces la serviciile medicale (0,6%) și șomajul (3,9%) sunt cele mai puțin frecvente deprivări.

Disparitățile dintre rural și urban sunt evidente: în mediul rural, valoarea ISM este de 0,175, aproape de patru ori mai mare decât în urban (0,043). În sate, aproape 43% din populație trăiește sub pragul sărăciei monetare (cheltuieli de consum sub 3493,3 lei/lună), în timp ce în orașe această rată este de doar 21,6%.

13,5% dintre moldoveni sunt prinși într-o „dublă sărăcie” – atât monetară, cât și multidimensională, trăind sub pragul de subzistență și confruntându-se cu lipsuri multiple în viața de zi cu zi.

Aceste date trag un semnal de alarmă privind nevoia unor politici publice eficiente pentru combaterea sărăciei: investiții în infrastructură, acces la servicii de sănătate, educație de calitate și locuri de muncă decente, mai ales în zonele rurale, unde criza socială este mult mai acută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #apa #canalizare #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma salarială pregătită de Guvern, pentru care sunt prevăzute 3,2 miliarde de lei, nu va elimina inechitățile dintre angajații sectorului bugetar. Deși Ministerul Finanțelor propune introducerea unei valori de referință de bază de 4.200 de lei, sistemul va păstra încă cinci valori derogatorii, ceea ce înseamnă că diferențele de salarizare vor continua să existe. Uniformizarea grilei prin aplicarea unei singure valori de referință rămâne doar un obiectiv pentru anii următori.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a recunoscut că actualul sistem de salarizare a fost distorsionat de introducerea repetată a unor valori de referință diferite pentru diverse categorii de angajați. În prezent, există zece asemenea valori, stabilite prin legile bugetare anuale, iar reforma propusă va reduce numărul acestora, fără a elimina complet derogările.

„Noi, la moment, acum avem 10 valori de referință conform legii bugetare anuale, de ceea ce și-a distorsionat grila de salarizare pe care o avem”, a declarat Maia Savva.

Potrivit oficialului, noul mecanism va prevedea o valoare de referință de bază de 4.200 de lei, însă vor fi menținute și cinci valori derogatorii, aplicabile anumitor categorii de personal. Ministerul Finanțelor intenționează să reducă treptat aceste excepții, fără a anunța deocamdată un termen concret pentru eliminarea lor definitivă.

Mai mult, Savva a făcut trimitere la concluziile unui raport elaborat de experți, potrivit căruia un sistem salarial cu adevărat echitabil ar trebui să funcționeze în baza unei singure valori de referință pentru întreaga grilă bugetară.

„Conform raportului care a fost realizat de către experți, să avem obiectivitate și echitate asupra grilei de salarizare, ar fi și ar trebui să tindem să avem doar o singură valoare de referință aplicată pentru grila de salarizare”, a afirmat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Astfel, deși autoritățile își propun să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, reforma nu va aduce imediat o uniformizare a mecanismului de calcul. Angajații din diferite domenii bugetare vor continua să fie remunerați în baza unor valori de referință distincte, în funcție de derogările păstrate în legislație.

Reforma are un impact bugetar estimat la 3,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ un miliard de lei este destinat majorărilor salariale din educație, unde creșterea medie anunțată este de 14,4%. Alte 845 de milioane de lei vor fi direcționate către personalul tehnic și muncitoresc din sectorul bugetar.

În total, cele două categorii vor absorbi aproximativ 1,85 miliarde de lei, echivalentul a aproape 58% din costul estimat al reformei.