Statisticile groazei! Unu din patru moldoveni trăiește în lipsuri, fără canalizare, căldură și asigurare medicală

Unu din patru moldoveni sau 25,6% din populația țării trăiește în sărăcie multidimensională, confruntându-se cu cel puțin 35% din indicatorii care definesc lipsurile esențiale, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Deși este o ușoară îmbunătățire față de anii precedenți (cu o scădere de 0,9 puncte procentuale față de 2023), sărăcia rămâne o problemă majoră, mai ales în zonele rurale. În mediul urban, doar 10% din populație este considerată săracă multidimensional, comparativ cu 37,6% în zonele rurale.

Intensitatea sărăciei, adică proporția medie de deprivări cu care se confruntă cei săraci, a fost de 46%. Altfel spus, fiecare persoană aflată în sărăcie multidimensională se confruntă, în medie, cu lipsuri în aproape jumătate din aspectele-cheie ale vieții: educație, sănătate, condiții de locuit, acces la servicii de bază.

Indicele Sărăciei Multidimensionale (ISM), care combină incidența și intensitatea sărăciei, a înregistrat o valoare de 0,118 în 2024, în scădere față de anii anteriori, dar rămâne un semnal clar al problemelor profunde din societate.

Cele mai mari lipsuri resimțite de cei săraci sunt:

Accesul la sanitație (23,3%) – gospodării fără racord la sistemul public de canalizare;
Utilizarea combustibililor poluanți pentru încălzire (21,9%);
Lipsa asigurării medicale (21,4%).
La polul opus, lipsa de acces la serviciile medicale (0,6%) și șomajul (3,9%) sunt cele mai puțin frecvente deprivări.

Disparitățile dintre rural și urban sunt evidente: în mediul rural, valoarea ISM este de 0,175, aproape de patru ori mai mare decât în urban (0,043). În sate, aproape 43% din populație trăiește sub pragul sărăciei monetare (cheltuieli de consum sub 3493,3 lei/lună), în timp ce în orașe această rată este de doar 21,6%.

13,5% dintre moldoveni sunt prinși într-o „dublă sărăcie” – atât monetară, cât și multidimensională, trăind sub pragul de subzistență și confruntându-se cu lipsuri multiple în viața de zi cu zi.

Aceste date trag un semnal de alarmă privind nevoia unor politici publice eficiente pentru combaterea sărăciei: investiții în infrastructură, acces la servicii de sănătate, educație de calitate și locuri de muncă decente, mai ales în zonele rurale, unde criza socială este mult mai acută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #apa #canalizare #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Instalatorii de panouri fotovoltaice, pompe de căldură, sisteme solare termice sau cazane pe biomasă vor putea activa doar dacă sunt calificați și înregistrați oficial, potrivit unui nou regulament care aduce ordine într-un domeniu aflat în plină expansiune. Noile reguli pun accent pe competență profesională, siguranța instalațiilor și protecția consumatorilor, fiind aliniate cerințelor europene.

Regulamentul introduce un mecanism clar de calificare și înregistrare a instalatorilor. Sunt stabilite cerințe mai bine definite privind formarea profesională, examinarea și validarea competențelor, iar activitatea de instalare va putea fi desfășurată doar de persoane instruite și evaluate conform noilor standarde. În același timp, sunt recunoscute certificările obținute în statele Uniunii Europene, în țările membre ale Comunității Energetice sau în state cu care Republica Moldova are acorduri bilaterale, facilitând mobilitatea profesională și preluarea bunelor practici.

O noutate importantă este introducerea trasabilității lucrărilor. Instalatorii vor fi obligați să țină o evidență detaliată a tuturor sistemelor instalate și să transmită, de două ori pe an, către Centrul Național pentru Energie Durabilă informații despre lucrările realizate, beneficiari și caracteristicile tehnice ale instalațiilor. Această obligație va permite efectuarea de verificări ulterioare în caz de defecțiuni, reclamații sau riscuri de securitate și va crește responsabilitatea în domeniu.

Necesitatea noilor reguli este susținută și de realitatea din piață. În prezent, sunt înregistrați oficial doar 38 de instalatori de sisteme fotovoltaice, în timp ce estimările arată că peste 100 de instalatori activi lucrează în afara cadrului reglementat, fără a fi monitorizați sau incluși în registrele oficiale. Autoritățile consideră că această situație afectează atât calitatea lucrărilor, cât și încrederea consumatorilor.

Regulamentul va intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, perioadă în care instalatorii și instituțiile de formare profesională vor avea timp să se adapteze noilor cerințe. Măsura se înscrie în obiectivul Republicii Moldova de a atinge o pondere de 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut până în anul 2030.