Bomba imobiliară din Chișinău! Prețurile au sărit cu 21% în 3 luni

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează asupra unei situații fără precedent pe piața imobiliară din Chișinău: în primul trimestru al anului 2025, prețurile apartamentelor noi au crescut cu 20,6% față de trimestrul anterior, atingând un nivel record de 1.906 euro/m². Este cea mai mare creștere trimestrială din istoria Republicii Moldova, depășind precedentul maxim din T1/2008 (+14,5%).

„Este o explozie a prețurilor care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea. Creșterea anuală a prețurilor a ajuns la 35,4%, un nivel care depășește orice valoare înregistrată în ultimul deceniu. Ne îndreptăm spre o criză profundă dacă statul nu intervine urgent cu măsuri concrete”, a declarat Ioniță.

Cauzele acestei crize, potrivit economistului, sunt multiple și grave: o scădere drastică a ofertei de locuințe: În perioada 2022–2024, au fost construite doar 811.000 m² de locuințe, cu peste 50% mai puțin decât în perioada 2019–2021, când s-au finalizat 1,7 milioane m².

Cererea continuă să crească: Aproximativ 10.000 de persoane din mediul rural se mută anual în Chișinău, iar în 2024, peste 4.000 de cetățeni străini s-au stabilit în Moldova, majoritatea alegând capitala. Estimările arată că doar în 2024 ar fi fost nevoie de cel puțin 5.000 de apartamente noi.

Costurile de construcție au explodat: În doar trei ani, cheltuielile din sectorul construcțiilor au crescut cu 50%, făcând imposibilă revenirea la prețuri accesibile.

Piața tranzacțiilor, blocată: În mod normal, Chișinăul înregistra 8.500–9.000 de tranzacții pe trimestru, însă în T1/2025 au fost sub 5.000. Prețurile apartamentelor vechi au crescut și ele cu 190 euro/m² în doar un trimestru, ajungând la 1.324 euro/m².

„Această criză a locuințelor nu este doar o problemă de piață, ci un risc social major. Dacă nu se intervine rapid cu un plan național pentru construcții accesibile, cu reducerea birocrației și stimulente clare pentru dezvoltatori, ne vom confrunta cu o criză care va afecta generații întregi”, avertizează Veaceslav Ioniță.

„Chișinăul nu-și poate permite luxul de a construi pe jumătate. Fără un plan național coerent pentru locuințe, fără politici de sprijin pentru construcții și fără reforme administrative, această explozie de prețuri nu va fi ultima. Ci doar începutul unei crize imobiliare profunde”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.