Bani pe bandă rulantă: Organizațiile de creditare nebancară au încasat 700 milioane lei din dobânzi și comisioane

29 Mai 2025, 13:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Mai 2025, 13:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) din Republica Moldova au obținut un profit net de 286,6 milioane de lei în primul trimestru al anului 2025. Este o creștere de 1,6 milioane de lei față de perioada similară din 2024, când profitul net al OCN a fost de 285 milioane de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datele arată o tendință ascendentă a veniturilor obținute de aceste instituții: veniturile din dobânzi pentru credite și leasing au atins aproape 700 milioane de lei, veniturile din comisioane au totalizat 186,4 milioane de lei, iar veniturile din penalități și dobânzi pentru întârzieri s-au ridicat la 64,9 milioane de lei.

Cel mai mare profit l-a contabilizat OCN Microinvest SRL, de 74 milioane de lei. Compania deține și cea mai mare cotă de piață, cu active de peste 6,5 miliarde de lei și portofolii de credite masive, confirmând statutul de „rege” al pieței de microfinanțare.  Pe locul doi se află OCN Easy Credit SRL, cu un profit de 55 milioane de lei și active de peste 1,3 miliarde de lei.

În top urmează:

OCN Iute Credit SRL, cu un profit de 52 milioane de lei, în ciuda unei pierderi contabile de 128 milioane de lei (probabil datorată ajustărilor sau reevaluărilor contabile).
OCN BT Leasing MD SRL, care a raportat un profit net de 6,5 milioane de lei.
OCN Express Leasing & Microcredit SRL, cu un profit de 24,5 milioane de lei.
Alte companii importante din piață au înregistrat profituri semnificative, precum:

OCN Sebo Credit SRL: 13 milioane de lei
OCN Capital Leasing SRL: 5,7 milioane de lei
OCN Mogo Loans SRL: -66.000 de lei (pierdere minoră, dar cu un portofoliu considerabil de active)
OCN Prime Capital SRL: 8 milioane de lei
OCN Credit Rapid SRL: 9,9 milioane de lei

De asemenea, în primul trimestru al anului, companiile de microfinanțre au plătit la bugetul de stat circa 18,3 milioane de lei sub formă de impozit pe venit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!