Bani pe bandă rulantă: Organizațiile de creditare nebancară au încasat 700 milioane lei din dobânzi și comisioane

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) din Republica Moldova au obținut un profit net de 286,6 milioane de lei în primul trimestru al anului 2025. Este o creștere de 1,6 milioane de lei față de perioada similară din 2024, când profitul net al OCN a fost de 285 milioane de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datele arată o tendință ascendentă a veniturilor obținute de aceste instituții: veniturile din dobânzi pentru credite și leasing au atins aproape 700 milioane de lei, veniturile din comisioane au totalizat 186,4 milioane de lei, iar veniturile din penalități și dobânzi pentru întârzieri s-au ridicat la 64,9 milioane de lei.

Cel mai mare profit l-a contabilizat OCN Microinvest SRL, de 74 milioane de lei. Compania deține și cea mai mare cotă de piață, cu active de peste 6,5 miliarde de lei și portofolii de credite masive, confirmând statutul de „rege” al pieței de microfinanțare. Pe locul doi se află OCN Easy Credit SRL, cu un profit de 55 milioane de lei și active de peste 1,3 miliarde de lei.

În top urmează:

OCN Iute Credit SRL, cu un profit de 52 milioane de lei, în ciuda unei pierderi contabile de 128 milioane de lei (probabil datorată ajustărilor sau reevaluărilor contabile).
OCN BT Leasing MD SRL, care a raportat un profit net de 6,5 milioane de lei.
OCN Express Leasing & Microcredit SRL, cu un profit de 24,5 milioane de lei.
Alte companii importante din piață au înregistrat profituri semnificative, precum:

OCN Sebo Credit SRL: 13 milioane de lei
OCN Capital Leasing SRL: 5,7 milioane de lei
OCN Mogo Loans SRL: -66.000 de lei (pierdere minoră, dar cu un portofoliu considerabil de active)
OCN Prime Capital SRL: 8 milioane de lei
OCN Credit Rapid SRL: 9,9 milioane de lei

De asemenea, în primul trimestru al anului, companiile de microfinanțre au plătit la bugetul de stat circa 18,3 milioane de lei sub formă de impozit pe venit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microcreditare #companii #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.