Două conduceri, o singură întreprindere: conflictul de la uzina „TOPAZ” escaladează

Uzina „TOPAZ” din Chișinău s-a pomenit în toiul unui conflict de proporții, după ce două grupuri distincte revendică dreptul de a conduce întreprinderea. Administratoarea în exercițiu, Inna Linnik, a declarat la o conferință de presă susținută la IPN că Agenția Servicii Publice nu a recunoscut valabilitatea noii conduceri, desemnate de un consiliu de administrație autoproclamat, ceea ce înseamnă că, legal, întreprinderea nu are acum o conducere înregistrată.

„Este o situație gravă. Există două grupuri care își asumă rolul de conducere, două persoane care semnează în numele întreprinderii și iau decizii în paralel, fără o bază legală clară. Asta blochează funcționarea normală a uzinei și pune în pericol integritatea patrimoniului”, a declarat Inna Linnik.

Potrivit Innei Linnik, controlul administrativ ar fi fost preluat forțat la adunarea generală a acționarilor, ilegală și nevalidată de instanță și de autoritățile competente. „Este vorba despre o adunare convocată de persoane care nu aveau acest drept. Ulterior, unul dintre participanți s-a autoproclamat director general și a început să semneze în numele întreprinderii. Iar ceea ce este mai grav – a fost interzis accesul echipei noastre în incinta uzinei. Am fost nevoiți să chemăm poliția.”

Inna Linnik atrage atenția asupra faptului că, în lipsa unei conduceri recunoscute legal de Agenția Servicii Publice, întreprinderea funcționează într-o zonă gri, cu riscuri majore: „ASP nu a înregistrat conducerea desemnată de grupul care a organizat adunarea. Din punct de vedere juridic, în acest moment, întreprinderea nu are o conducere validă. Asta înseamnă că niciun act semnat nu are valoare legală și ne expunem la un haos total.”

Linnik a menționat că, în lipsa unei supravegheri, patrimoniul Topaz – clădiri, utilaje și terenuri – ar putea fi înstrăinat sau compromis: „Activele întreprinderii valorează zeci de milioane de lei. În condițiile actuale, nu știm cine semnează, ce contracte se încheie, ce decizii se iau. Este o problemă de securitate economică.”

Administratoarea în exercițiu a uzinei a precizat că a informat instituțiile abilitate și a cerut intervenția urgentă a statului. „Am transmis sesizări către Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Proprietății Publice și alte instituții. Solicităm intervenția lor, pentru a opri această criză, care riscă să distrugă uzina și să prejudicieze grav acționarii și salariații”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Înghețurile din primăvara cu compromis peste 70% din recolta de fructe a Republicii Moldova, iar în unele zone, culturile de cais, cireș, vișin, prun și piersic au fost distruse în proporție de până la 100%. La nivel național, se estimează pierderi de peste 835 milioane lei pentru menținerea stării fitosanitare a livezilor și pentru pregătirea recoltelor din 2026, anunță Asociația „Moldova Fruct”, care a transmis l o solicitare către premierului Dorin Recean și ministrei Agriculturii, Ludmila Catlabuga, cerând declararea stării de calamitate națională de primăvară până la 31 mai 2025.

Cele mai afectate culturi au fost:

Cais – 97,25% pierderi (77,5 milioane lei)
Cireș – 88,65% pierderi (78,3 milioane lei)
Prun – 79,24% pierderi (333,6 milioane lei)
Piersic – 79,10% pierderi (122,1 milioane lei)
Vișin – 69,65% pierderi (78,3 milioane lei)
Măr – 51,8% pierderi, agravate de grindină.

Fermierii avertizează că fără sprijin financiar de urgență, viabilitatea economică a livezilor și exporturile de fructe ale Moldovei sunt grav puse în pericol.

Fermierii subliniază că fără un plan clar și sprijin real, întreaga industrie a fructelor riscă să intre în colaps, cu efecte dezastruoase asupra economiei naționale.