Două conduceri, o singură întreprindere: conflictul de la uzina „TOPAZ” escaladează

Uzina „TOPAZ” din Chișinău s-a pomenit în toiul unui conflict de proporții, după ce două grupuri distincte revendică dreptul de a conduce întreprinderea. Administratoarea în exercițiu, Inna Linnik, a declarat la o conferință de presă susținută la IPN că Agenția Servicii Publice nu a recunoscut valabilitatea noii conduceri, desemnate de un consiliu de administrație autoproclamat, ceea ce înseamnă că, legal, întreprinderea nu are acum o conducere înregistrată.

„Este o situație gravă. Există două grupuri care își asumă rolul de conducere, două persoane care semnează în numele întreprinderii și iau decizii în paralel, fără o bază legală clară. Asta blochează funcționarea normală a uzinei și pune în pericol integritatea patrimoniului”, a declarat Inna Linnik.

Potrivit Innei Linnik, controlul administrativ ar fi fost preluat forțat la adunarea generală a acționarilor, ilegală și nevalidată de instanță și de autoritățile competente. „Este vorba despre o adunare convocată de persoane care nu aveau acest drept. Ulterior, unul dintre participanți s-a autoproclamat director general și a început să semneze în numele întreprinderii. Iar ceea ce este mai grav – a fost interzis accesul echipei noastre în incinta uzinei. Am fost nevoiți să chemăm poliția.”

Inna Linnik atrage atenția asupra faptului că, în lipsa unei conduceri recunoscute legal de Agenția Servicii Publice, întreprinderea funcționează într-o zonă gri, cu riscuri majore: „ASP nu a înregistrat conducerea desemnată de grupul care a organizat adunarea. Din punct de vedere juridic, în acest moment, întreprinderea nu are o conducere validă. Asta înseamnă că niciun act semnat nu are valoare legală și ne expunem la un haos total.”

Linnik a menționat că, în lipsa unei supravegheri, patrimoniul Topaz – clădiri, utilaje și terenuri – ar putea fi înstrăinat sau compromis: „Activele întreprinderii valorează zeci de milioane de lei. În condițiile actuale, nu știm cine semnează, ce contracte se încheie, ce decizii se iau. Este o problemă de securitate economică.”

Administratoarea în exercițiu a uzinei a precizat că a informat instituțiile abilitate și a cerut intervenția urgentă a statului. „Am transmis sesizări către Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Proprietății Publice și alte instituții. Solicităm intervenția lor, pentru a opri această criză, care riscă să distrugă uzina și să prejudicieze grav acționarii și salariații”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a calculat un preț de 3,27 lei/kWh pentru energia electrică livrată de Energocom în calitate de furnizor central. Potrivit proiectului, publicat de regulator, prețul ar crește cu 1,26 lei/kWh, adică cu 62,7%, față de nivelul de 2,01 lei/kWh aprobat în martie.

Energocom ceruse anterior un preț de 3,51 lei/kWh, ceea ce ar fi însemnat o majorare de 74,6% față de prețul în vigoare.

Proiectul ia în calcul achiziția a aproape 1,1 miliarde de kWh, la un cost total de 3,04 miliarde de lei. La capitolul devieri financiare din anul curent, ANRE a inclus 132,3 milioane de lei, în timp ce Energocom indicase 236,4 milioane de lei pentru perioada ianuarie–septembrie.

Prețul din proiect vizează energia pe care Energocom o livrează furnizorilor cu obligații de serviciu universal, precum Premier Energy și FEE Nord. ANRE precizează că acesta nu reprezintă prețul achitat de consumatorii casnici, ci constituie unul dintre elementele luate în considerare la calcularea costurilor de procurare a energiei electrice, care stau la baza stabilirii prețurilor reglementate pentru consumatorii finali.

Noul tarif ar urma să fie aplicat din 1 noiembrie 2026.

În prezent, tariful standard pentru consumatorii casnici racordați la rețeaua de joasă tensiune este de 3,56 lei/kWh la Premier Energy și de 3,95 lei/kWh la FEE Nord.