Escrocherii online cu fața BNM: Investiții false, deepfake-uri și promisiuni mincinoase

anca Națională a Moldovei (BNM) avertizează cetățenii cu privire la pericolele tot mai frecvente din spațiul online, unde sunt distribuite materiale înșelătoare care folosesc abuziv imaginea unor oficiali de rang înalt, inclusiv din conducerea BNM, pentru a promova așa-zise „oportunități financiare” cu câștiguri garantate.

Potrivit BNM, aceste scheme sunt adesea susținute de conținuturi video trucate cu tehnologii deepfake, care manipulează declarațiile sau aparițiile oficialilor, creând impresia falsă că statul sau BNM ar garanta astfel de investiții.

„Banca Națională nu promovează nicio platformă de investiții și nu oferă garanții pentru produse financiare destinate publicului larg. Astfel de asocieri sunt nefondate și urmăresc să inducă în eroare populația”, subliniază instituția.

BNM atrage atenția că dezinformarea online și manipularea prin conținut fals pot avea un impact grav asupra securității financiare a cetățenilor și pot submina încrederea în instituțiile publice.

Instituția îndeamnă publicul să fie vigilent și să nu ofere date personale sau bancare ca urmare a unor mesaje sau videoclipuri neverificate, și reamintește că toate informațiile oficiale sunt disponibile doar pe site-ul www.bnm.md.

Pentru a evita capcanele financiare, BNM recomandă consultarea ghidului de prevenire a fraudelor cu pretext investițional, disponibil aici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escrocherie #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele pentru lunile iulie–august 2025 confirmă o evoluție mixtă pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, arată analiza economistului Iurie Rija. Țara își consolidează poziția pe piața oleaginoaselor, dar resimte o scădere puternică pe segmentul cerealelor.

La floarea-soarelui, Moldova rămâne lider absolut pentru al doilea sezon consecutiv pe piața Uniunii Europene. În primele două luni ale sezonului 2025–2026, au fost livrate aproape 29 de mii de tone, echivalentul a 68,2% din totalul importurilor comunitare. Deși volumul este mai mic decât anul trecut (34,7 mii de tone), cota de piață a crescut semnificativ. În paralel, Turcia rămâne un cumpărător important, oferind producătorilor moldoveni o diversificare a piețelor.

Pe segmentul rapiței, exporturile moldovenești au înregistrat o creștere spectaculoasă, atingând 77 de mii de tone, de peste două ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cu o cotă de 17,5%, Moldova a urcat pe locul trei între furnizorii de rapiță pentru UE, după Ucraina și Australia. Performanța este cu atât mai notabilă cu cât importurile europene totale de rapiță s-au redus la jumătate, pe fondul unei recolte interne bune în statele membre.

Situația este însă diferită la grâu. Exporturile moldovenești au scăzut cu aproape 60%, de la 169,5 mii de tone anul trecut la doar 71,5 mii de tone în sezonul curent. Dacă în 2024 Moldova ocupa locul al doilea între furnizorii de grâu ai UE, acum a coborât pe poziția a patra, după Ucraina, Canada și Serbia. Declanșatorii sunt recolta abundentă a UE, care a redus importurile cu 34%, dar și problemele logistice interne. Nivelul scăzut al apei din portul Giurgiulești, sub 4 metri, face imposibilă acostarea navelor mari și a dus la anularea unor contracte.

La orz, Republica Moldova își menține o poziție solidă, fiind al doilea furnizor pentru UE, după Marea Britanie, cu 21,6 mii de tone livrate în iulie–august. În același timp, piețele tradiționale din Turcia și Orientul Apropiat continuă să absoarbă volume importante de producție moldovenească.

„Tendința confirmă o realitate dublă: pe de o parte, Moldova devine un jucător de prim-plan în oleaginoase, pe de altă parte, la cereale se confruntă cu provocări majore de competitivitate și logistică”, concluzionează economistul.