Războiul bubuie, piețele se prăbușesc: Petrolul atinge cel mai mare preț din ultimele luni

13 Iun. 2025, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2025, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piețele internaționale au fost zdruncinate vineri dimineață, după ce Israelul a lansat lovituri asupra Iranului, pe fondul acuzațiilor că Teheranul urmărește obținerea armei nucleare. În urma atacului, prețul petrolului a crescut vertiginos, atingând cele mai ridicate cote din ultimele cinci luni, iar investitorii globali se confruntă cu noi temeri legate de o criză energetică majoră.

La bursa ICE Futures din Londra, barilul de Brent din Marea Nordului a urcat cu 9,07% până la 76,65 dolari la ora 03:15 GMT, după ce atinsese anterior un vârf de 78,50 dolari. La New York Mercantile Exchange (Nymex), barilul de ‘light sweet crude’ a crescut cu 9,45%, ajungând la 74,47 dolari, cu un maxim de 77,62 dolari. Sunt cele mai mari creșteri zilnice înregistrate de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022.

„Loviturile asupra Iranului au amplificat drastic riscurile geopolitice și îngrijorările privind posibile întreruperi ale aprovizionării cu petrol”, a avertizat Warren Patterson, analist la ING, citat de Reuters.

Pe de altă parte, Saul Kavonic, analist la MST Marquee, a semnalat un posibil scenariu extrem: dacă Iranul va riposta prin atacuri asupra infrastructurii petroliere sau va bloca strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței, ar putea fi obstrucționată livrarea a până la 20 de milioane de barili pe zi.

Iranul a reacționat dur, declarând că are „dreptul legal și legitim” de a răspunde atacurilor israeliene care au vizat orașe și instalații nucleare. În același timp, piețele financiare globale s-au clătinat: activele de refugiu precum dolarul american, francul elvețian și yenul japonez s-au apreciat, în timp ce monedele asiatice sensibile la risc, inclusiv dolarul australian, au scăzut.

Aurul, indicator clasic al aversiunii față de risc, s-a scumpit cu 1,3%, atingând 3.428,28 dolari uncia – cel mai înalt nivel din 7 mai.

„Tensiunile tot mai mari din Orientul Mijlociu riscă să submineze încrederea investitorilor și să creeze volatilitate severă pe piețele internaționale”, a explicat Tony Sycamore, analist al firmei IG.

Escaladarea confruntării israeliano-iraniene readuce în prim-plan spectrul unei crize energetice globale, într-un context deja fragilizat de războiul din Ucraina și tensiunile din Marea Chinei de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Nov. 2026, 13:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.