Groază în aer și panică pe bursă. Boeing pierde 8% după catastrofa din India

12 Iun. 2025, 16:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Iun. 2025, 16:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Acțiunile gigantului american Boeing s-au prăbușit cu 8% în timpul sesiunii de tranzacționare premergătoare deschiderii bursei din SUA, ca reacție la tragedia aviatică din India, unde un avion de tip Boeing 787 Dreamliner, aparținând companiei Air India, s-a prăbușit la scurt timp după decolare din orașul Ahmedabad, având la bord 242 de persoane.

Potrivit datelor preliminare, este prima catastrofă în care este implicat acest model de avion, considerat unul dintre cele mai moderne din lume. Presa indiană relatează că aeronava ar fi pierdut propulsia ambelor motoare, deși cauzele exacte ale accidentului rămân necunoscute.

Imaginile publicate de martori arată cum avionul s-a prăbușit peste o clădire de locuințe din apropierea aeroportului. Autoritățile locale au confirmat deja recuperarea a cel puțin 60 de cadavre, inclusiv zece victime aflate în căminul medical studențesc peste care s-a prăbușit aparatul. Poliția locală a declarat că nu există supraviețuitori.

Ca urmare a tragediei, acțiunile Boeing au coborât la 196,49 dolari – cel mai scăzut nivel din mai 2024. Și acțiunile companiei General Electric, producătoarea motoarelor folosite de avioanele Boeing, au suferit o scădere de 5,5%.

Premierul Indiei, Narendra Modi, a calificat evenimentul drept „o catastrofă sfâșietoare” și a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Între timp, Direcția Generală a Aviației Civile din India (DGCA) a anunțat că va deschide o anchetă oficială în colaborare cu experți tehnici ai companiei Boeing.

Incidentul reaprinde atenția asupra problemelor de siguranță ale companiei americane. În 2021, Boeing a fost acuzată oficial că ar fi indus în eroare autoritățile americane privind sistemul MCAS, implicat în două alte accidente tragice. Deși compania a evitat urmărirea penală prin plata unei amenzi și monitorizare strictă timp de trei ani, în ianuarie 2024, un alt incident – desprinderea unei secțiuni din fuzelajul unui Boeing 737 MAX 9 – a determinat autoritățile să își revizuiască vigilența față de producătorul american.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!