Hackerii pot lăsa Moldova pe întuneric! 90% din sistemul energetic, complet vulnerabil

Secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a tras un semnal de alarmă în privința stării critice a securității cibernetice din sectorul energetic, în cadrul evenimentului Energy Moldova Forum, desfășurat astăzi la Chișinău. Participând la panelul „Securitatea cibernetică în sectorul energetic al Republicii Moldova – Evaluarea situației actuale și consolidarea rezilienței”, Pereteatcu a avertizat că „securitatea cibernetică nu mai este o opțiune, ci o obligație”.

Potrivit oficialei, peste 70% din infrastructura energetică a țării funcționează pe sisteme învechite, iar majoritatea, inclusiv sistemele SCADA, au fost implementate fără a ține cont de riscurile cibernetice moderne. Mai grav, doar 10% din infrastructura critică este în prezent monitorizată în timp real. „Zburăm în orb. Iar atacatorii știu asta”, a declarat Pereteatcu.

Aceasta a menționat și lipsa convergenței între tehnologiile operaționale (OT) și cele informaționale (IT), vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, precum și riscurile umane cauzate de instruirea deficitară a personalului. „Doar anul trecut am avut trei incidente cibernetice majore în sectorul energetic, care ar fi putut fi prevenite. Însă și mai grav este ceea ce nu știm, pentru că numărul real al incidentelor minore rămâne necunoscut în lipsa unei monitorizări eficiente”, a spus ea.

Ca răspuns, Ministerul Energiei lansează un amplu Program de Transformare Digitală a Sectorului Energetic, cu o componentă esențială dedicată securității cibernetice. Bugetul programului depășește 200 milioane de lei, echivalentul a 21% din totalul investițiilor planificate.

Printre obiectivele asumate se numără crearea unui Centru de Securitate Cibernetică pentru Sectorul Energetic până la sfârșitul anului 2026, monitorizarea în timp real a 100% din infrastructura critică, certificarea ISO 27001 pentru toți operatorii importanți, conformitatea cu Directiva europeană NIS2, formarea a peste 5.000 de specialiști până în 2030 și campanii de informare pentru 80% dintre consumatori.

„Prin acest program, facem o schimbare radicală. Trecem de la o abordare reactivă la una proactivă, de la fragilitate la reziliență. Vrem ca, până în 2030, Moldova să devină un lider regional în domeniul securității cibernetice energetice”, a concluzionat Cristina Pereteatcu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vulnerail #intuneric #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament