Moldova, pepinieră de contrabandă pentru Europa! Țigările ilegale din stânga Prutului inundă Europa

Republica Moldova este identificată în raportul KPMG „Illicit Cigarette Consumption in Europe – 2024 Results” ca fiind o sursă activă și un coridor de tranzit major pentru comerțul ilicit cu țigări care afectează grav statele din Uniunea Europeană, în special România.

Conform documentului, 38,9 miliarde de țigarete ilicite au fost consumate în 2024 în Uniunea Europeană – cel mai mare nivel din ultimul deceniu. Deși Moldova nu este membru UE, ea este menționată expres ca țară sursă sau de tranzit pentru volume mari de produse din tutun care intră ilegal în spațiul comunitar.

Experții KPMG notează că țigările provenite din Moldova, împreună cu cele din Ucraina și Belarus, alimentează o rețea infracțională extinsă care pătrunde în mod constant pe piețele din România, Polonia, Ungaria și țările baltice. Frontiera moldo-română este una dintre cele mai active rute de introducere ilegală a țigărilor în UE.

Țigările ilicite ajung pe teritoriul Uniunii fie prin: contrabandă clasică (ascunse în autovehicule, trenuri sau camioane de marfă), fie prin metode moderne: dronă, coletărie poștală și vânzări online prin social media, în special în zonele de frontieră slab controlate.

România a fost printre cele mai afectate piețe, înregistrând un consum ilicit estimat la peste 2 miliarde de țigarete în 2024. Aproximativ 30% din acest volum este suspectat că provine din Moldova și Ucraina, afirmă surse din industrie.

Pierderile bugetare pentru România din cauza contrabandei cu țigări au fost estimate la peste 700 de milioane de euro, iar experții atrag atenția că fără sprijin regional, inclusiv din partea Moldovei, combaterea acestui fenomen este imposibilă.

Deși autoritățile de la Chișinău au anunțat periodic capturi de țigări de contrabandă și intensificări ale controalelor, KPMG avertizează că eforturile sunt izolate și reactive, fără o strategie sistemică de prevenire. Lipsa unui sistem electronic de trasabilitate a produselor din tutun și slaba cooperare regională permit grupărilor ilegale să opereze nestingherite.

Totodată, Moldova rămâne atractivă pentru rețelele de contrabandă din cauza: nivelului scăzut al accizelor la produsele din tutun comparativ cu UE, controlului slab al frontierelor, mai ales în zona transnistreană și prezenței unor capacități de producție neautorizate în stânga Nistrului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Europa #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.