Modul în care s-a votat Legea privind controlul tutunul la finalul lunii mai ridică semne de întrebare în rândul experților. Specialiștii susțin că documentul a fost adoptat în grabă, fiind mimate consultările cu societatea și mediul de afaceri. Astfel, autoritățile crează precedente periculoase, care vor avea consecințe reputaționale și vor crea reticență din partea investitorilor față de procesele legislative din Republica Moldova. De asemenea, analiștii economici nu exclud că legea votată este mai mult un angajament asumat făță de anumiți parteneri externi, inclusiv prin interzicerea pliculețelor cu nicotină, decât parte a unei strategii coerente de luptă împotriva fumatului, scrie ziua.md.
Expertul economic Roman Chirca susține că rapiditatea adoptării legii și „mimarea unor discuții” în Parlament pentru votul din lectura a doua este, mai mult, rezultatul unei decizii politice de a impune noi „restricții antifumat”, iar restul procedurilor formale de adoptare, precum consultări sau dezbateri au fost privite doar ca niște „obstacole tehnice” ușor de depășit.
„Practica de adoptare a cadrului legal, ad hoc, ca expresie a voinței politice unei majorități fără a ține cont de careva obiecții și propuneri este percepută de mediul investițional ca una care nu asigură previzibilitate pe termen lung și contribuie la sporirea riscurilor operaționale legate de cadrul de reglementare. Procedurile de adoptare a unei legi, au un anumit sens, nu sunt proceduri de dragul procedurilor. Aceasta prevede implicarea mai multor verigi ale ramurii puterii, care prin implicarea sa asigură o calitate a normelor legale dar și asumarea responsabilității. Practica demonstrează că adoptarea cadrului legal „în viteză” are în rezultat efecte negative prin calitatea proastă a acestora, de multe ori conțin formulări eronate, norme care contrazic altor acte normative, nu sunt evaluate cantitativ și calitativ riscurile și impactul actului. Nemaivorbind despre faptul că lipsa dezbaterilor în societate contrar spiritului parlamentarismului, lasă amprenta unei norme impuse, fără relația inversă cu societatea”, a declarat Roman Chirca.
Chiar și așa, analistul susține că legea va trebui să fie respectată, însă cu un șir de riscuri.
„Se observă o anumită presiune de a trece cât mai rapid această lege, dar nu pot spune că anume Ministerul Sănătății este acea instituție care face aceste presiuni. Chiar dacă legea a fost aprobată fără respectarea formală a tuturor procedurilor legale, ea este lege și reglementează în întreagă măsură domeniul vizat. De aici și factorii decizionali, vor fi obligați să execute prevederile cadrului legal în deplină măsură. Sunt mai degrabă pierderi reputaționale suportate și percepere negativă a anumitor constrângeri în societate, privind modul de elaborare și aprobare a cadrului legislativ”, a mai adăugat Roman Chirca.
Expertul s-a referit repetat la subiectul pliculețelor cu nicotină precizând că interdicția importurilor acestor produse ar demonstra o abordare duplicitară în „lupta antifumat”.
„Este foarte straniu acest atac asupra pliculețelor cu nicotină, pentru că ele constituie un instrument terapeutic demonstrat la nivel mondial prin eficiența sa fiind un remediu eficient față de țigări care reprezintă un instrument recreațional. În 2024, încasările din accize la produsele din tutun în Republica Moldova au fost de 3,6 miliarde lei, reprezentând 35,5% din totalul accizelor colectate. Acestea au crescut cu 24,5% (sau 718,3 milioane lei) față de perioada similară din 2023. Nu exclud că pliculețele cu nicotină au fost selectate pentru a demonstra partenerilor externi existența unei „lupte” cu fumatul, de aici și denumirea legii în popor „lege antifumat”, fără a atinge țigările de data aceasta care sunt o sursă importantă de venit la buget. Nemaivorbind de faptul că prin constrângerea folosirii pliculețelor cu nicotină, se va dezvolta piața neagră a acestor produse”, a subliniat Roman Chirca.
Deși apreciază scopul nobil al legii – cel de protejare a sănătății publice, expertul regretă că multe aspecte reprezintă mai mult o reacție de conformare formală.
„Atunci când mijloacele folosite sunt aproape exclusiv punitive – interdicții, sancțiuni, restricții – fără o componentă reală de sprijin pentru renunțarea la fumat, mesajul își pierde din credibilitate. Legea pare mai degrabă o reacție de conformare formală la angajamente internaționale, decât o parte a unei strategii coerente, bazate pe dovezi științifice și centrate pe nevoile reale ale fumătorilor. Pentru ca o politică „antifumat” să fie cu adevărat eficientă, ea trebuie să ofere alternative viabile, acces la terapii, sprijin psihologic și campanii educaționale. Altfel, nu facem decât să înlocuim un tip de dependență cu altul – cel al interdicției fără soluții”, a precizat Roman Chirca.
Amintim că, prin interzicerea pliculețelor cu nicotină, Ministerul Sănătății a afirmat că își propune să alinieze legislația națională la cea a Uniunii Europene. Totuși, în prezent, produsul nu este reglementat și nici interzis de directivele europene existente, fiecare stat membru venind cu norme legislative în funcție de situația pe piață. Cele mai multe țări au stabilit o categorie dedicată în legislație pentru pliculețele cu nicotină, eliberând permisiunea de a plasa produsul pe piață după notificarea acestuia. Autoritățile stabilesc vârsta minimă de comercializare și consum a produsului, avertismente de sănătate care urmează să fie aplicate pe ambalajul acestora și conținutul maxim de nicotină.
De asemenea, autoritățile europene au venit cu standarde de calitate și siguranță pentru acest produs care prevăd că la fabricare sunt utilizate doar ingrediente de înaltă puritate, precum și cerințe față de cutie, care să fie rezistentă și sigură pentru a proteja copiii.
Totodată, experții locali, de rând cu rapoartele europene din domeniu, au atenționat că politicile nechibzuite la acest capitol pot provoca creșterea nivelului de contrabandă și comerț ilicit, lucru ce pune în pericol, în primul rând, minorii, care nu vor ezita să apeleze la „piața neagră” a acestor produse, care este mai ieftină.
