Polonezii de la Maspex dau asaltul pe Purcari, dar jură că nu-i vor scoate acțiunile de pe bursă

14 Iun. 2025, 08:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2025, 08:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Grupul Maspex, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară și a băuturilor din Europa Centrală și de Est, a anunțat oficial că nu intenționează să delisteze acțiunile Purcari de la Bursa de Valori București, în contextul ofertei publice voluntare de preluare lansate prin intermediul BRD. În prezent, Maspex deține 1,6% din acțiunile producătorului de vinuri și își propune să devină acționar majoritar pe termen lung, pentru a-și consolida prezența pe piața băuturilor alcoolice din regiune.

„Obiectivul Ofertantului este de a achiziţiona acţiunile Emitentului cu scopul de a dobândi o poziţie importantă în calitate de acţionar strategic, fără a modifica obiectul de activitate sau a retrage compania de la tranzacționare”, se arată în documentul oficial, citat de businessmgazin.ro.

Oferta vine cu o primă atractivă față de prețul de piață și vizează susținerea dezvoltării durabile a Purcari, care este considerat un lider în sectorul vinurilor din Noua Europă viticolă. Maspex promite să mențină actualul management, inclusiv fondatorul companiei, precum și identitatea de brand, personalul și locațiile de producție ale companiei din Republica Moldova și România.

Achiziția acțiunilor Purcari de către Maspex a început în martie 2025 și a fost efectuată prin tranzacții pe piața reglementată de la București. În paralel, Maspex își reafirmă intenția de a păstra Purcari ca entitate separată în cadrul grupului, sub conducerea actuală, în condițiile în care grupul polonez este controlat de 13 persoane fizice, printr-o structură corporativă complexă.

Grupul Maspex este cunoscut pentru portofoliul său de branduri populare în Europa Centrală și de Est, iar preluarea Purcari vine în completarea strategiei sale de expansiune pe segmentul băuturilor alcoolice premium. Oferta se aliniază cu intenția grupului de a investi în companii cu moștenire bogată și poziții puternice în piețele locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!