Fiscul intră în bucătăriile HoReCa! 176 milioane de lei și controale anunțate

Pe 13 iunie 2025, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a convocat o ședință de conformare fiscală cu reprezentanții celor mai mari contribuabili din sectorul HoReCa. La întrevedere au participat 3 agenți economici din domeniul hotelier și 14 din sectorul alimentației publice, toți cu statut de contribuabil mare.

În debutul discuțiilor, Petru Griciuc, directorul adjunct al SFS, a mulțumit participanților pentru deschiderea spre dialog și a subliniat că instituția își propune să îmbunătățească colaborarea cu mediul de afaceri. „Majorarea gradului de conformare voluntară rămâne o prioritate esențială pentru Serviciul Fiscal. Ne dorim o cooperare deschisă și constructivă cu contribuabilii mari și vom continua să investim în educația fiscală”, a declarat Griciuc.

Totodată, el a precizat că, acolo unde este necesar, instituția va apela și la instrumentele de conformare forțată, precum controale operative, instituirea posturilor fiscale sau alte metode de intervenție, pentru a asigura un mediu concurențial echitabil și o disciplină fiscală sporită.

La rândul său, Veronica Marandici, șefa Direcției deservire contribuabili mari, a prezentat situația fiscală a sectorului HoReCa în primul trimestru al anului 2025. Conform datelor, impozitele și taxele achitate de contribuabilii mari din domeniu au crescut cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, însumând aproximativ 176 milioane de lei.

Aceasta i-a îndemnat pe antreprenori să respecte cu strictețe legislația fiscală, menționând că autoritățile monitorizează activitatea acestora prin prisma mai multor aspecte-cheie, inclusiv: Combaterea muncii nedeclarate și a achitării salariilor „în plic”, utilizarea corectă a echipamentelor de casă și control, respectarea obligației de informare a consumatorilor privind bonul fiscal și conformarea voluntară la toate obligațiile fiscale prevăzute de legislația națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fisc #Afaceri #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.