Lovitură devastatoare! Israelul paralizează cel mai mare zăcământ de gaze al Iranului

Iranul a suspendat parțial extracția de gaze naturale la zăcământul South Pars, cel mai mare din lume, după ce un atac cu dronă lansat de Israel sâmbătă a provocat un incendiu și o explozie majoră în infrastructura de producție, potrivit presei iraniene, notează Reuters.

Conform Reuters, atacul a dus la oprirea unuia dintre cele patru blocuri de producție de la South Pars, zăcământ situat în sudul provinciei Bushehr, care asigură aproximativ 70% din producția totală de gaze a Iranului. Cu rezerve dovedite de 28 de trilioane de metri cubi, South Pars este esențial pentru economia iraniană. În prezent, Iranul produce anual circa 250 miliarde de metri cubi de gaz — echivalentul a 6% din producția globală — însă cea mai mare parte este consumată intern.

Atacul face parte dintr-o serie de lovituri israeliene concentrate asupra infrastructurii energetice a Iranului. Potrivit Al Jazeera, au fost bombardate și o mare bază petrolieră din apropierea zonei Shahraan din Teheran și rafinăria Shahr-e Rey, una dintre cele mai importante din țară.

Experții citați de ING notează că Israelul a vizat cu precădere capacitățile energetice destinate consumului intern, încercând să provoace un blocaj economic major. Ca răspuns, Iranul a lansat atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice israeliene, inclusiv rafinării și depozite de combustibil din orașul Haifa, potrivit cercetătorului Alex Vatanka de la Middle East Institute.

„Schimbul de lovituri, care a început ca o campanie israeliană de distrugere a capacităților nucleare și de eliminare a oamenilor de știință și comandanților iranieni, s-a transformat într-un proces de distrugere reciprocă a infrastructurilor critice”, a explicat Vatanka.

Conform surselor oficiale iraniene, atacurile israeliene din ultimele zile s-au soldat cu cel puțin 80 de morți și 800 de răniți. Autoritățile israeliene raportează 10 morți și 180 de persoane rănite de partea lor. Conflictul dintre cele două state pare să escaladeze într-un război total al energiei, cu implicații grave pentru întreaga regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Iran #Israel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.