Colaps pe piața muncii! Doar 4 din 10 moldoveni mai lucrează legal

17 Iun. 2025, 16:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Iun. 2025, 16:24 // Actual //  Ursu Victor

Piața muncii din Republica Moldova dă semne îngrijorătoare de retragere, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pentru trimestrul I al anului 2025. Rata de participare la forța de muncă a persoanelor de 15 ani și peste a coborât la 40,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, rata de ocupare a populației din această categorie a ajuns la 39,1%, cu 3,8 p.p. mai puțin decât în 2024.

Populația ocupată totală a fost estimată la 772.700 de persoane, marcând o scădere de aproape 10% față de primul trimestru al anului trecut. Paradoxal, deși femeile constituie 51,6% din totalul persoanelor ocupate, bărbații au o rată de ocupare mai mare: 41,5% față de 37,2%. În urban, ocuparea atinge 47%, în timp ce în mediul rural coboară la doar 33,2%.

În segmentul de vârstă activă (20–64 ani), doar 55,7% din populație participă la piața muncii – un recul semnificativ față de nivelul de 59,4% din 2024. Rata de ocupare pentru acest grup este de 53,2%, în scădere cu 3,6 p.p. față de anul trecut.

Un indicator și mai alarmant este rata de inactivitate: 59,1% dintre persoanele de 15 ani și peste nu fac parte din forța de muncă. Aceasta este chiar mai mare în mediul rural (65,4%) și în rândul femeilor (61,4%).

Vârsta medie a unei persoane ocupate este de 44 de ani. Cei mai mulți angajați lucrează în sectorul serviciilor (64,2%), iar 33,6% sunt angajați în instituții publice. Totodată, 14,5% sunt lucrători pe cont propriu, iar 3,1% lucrează fără plată în gospodărie.

Munca informală rămâne o problemă: 13,7% dintre toți lucrătorii sunt angajați informal, iar în construcții mai bine de jumătate din forța de muncă este neoficială.

Numărul șomerilor a fost estimat la 35.200, în scădere față de 39.700 în 2024. Rata generală a șomajului este de 4,4%, dar în rândul tinerilor de 15–24 ani urcă la un nivel șocant de 12,8%.

Șomajul afectează mai mult bărbații (4,9%) decât femeile (3,8%) și este aproape egal între urban (4,4%) și rural (4,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.