Corupția a ars cu blocul! CNA scormonește în haosul de la Durlești

Centrul Național Anticorupție (CNA), în colaborare cu procurorii municipiului Chișinău, desfășoară astăzi mai multe acțiuni de urmărire penală într-un dosar deschis pe infracțiuni conexe corupției, care vizează blocul locativ din Durlești, afectat de incendiul devastator din 16 mai.

Potrivit unui comunicat emis de instituție, 13 persoane implicate în procesul de perfectare, autorizare, construcție și recepționare a blocului situat pe strada Tudor Vladimirescu 75/1 sunt vizate de percheziții și urmează a fi audiate de ofițerii CNA.

Printre cei incluși în cercul de suspecți se numără:

funcționari din cadrul Primăriei orașului Durlești,
responsabili de la ÎM „Chișinăuproiect”,
foști angajați ai Agenției pentru Supraveghere Tehnică,
foști angajați ai Direcției Situații Excepționale,
dirigintele de șantier, proiectantul, responsabilul tehnic,
beneficiarul construcției, proprietarul terenului, precum și alte persoane care ar fi intermediat diverse procese.
Ofițerii CNA au emis deja acte de dispoziție prin care 10 dintre aceste persoane au fost recunoscute în calitate de bănuiți.

Operațiunea este realizată în colaborare cu Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, iar acțiunile de urmărire penală sunt în plină desfășurare. La finalul zilei, rezultatele vor fi sistematizate și făcute publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesti #incendiu #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.