Tigăi din tancuri? Putin cere ca fabricile de armament să producă pentru populație

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat, în cadrul unui discurs susținut la Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), că economia rusă ar trebui să adopte rețetele economice din ultimii ani ai Uniunii Sovietice, cu accent pe convertirea industriei militare în producție civilă.

Potrivit liderului de la Kremlin, în următorii ani, fabricile din complexul militar-industrial trebuie să înceapă să producă și pentru sectoare civile, urmărind o integrare între apărare și industrie.

„Este necesară conectarea complexului militar-industrial cu sectorul civil, dezvoltarea producției cu dublă destinație, solicitată în construcțiile navale, aviație, industria electronică, echipamente medicale, agricultură și altele”, a declarat Putin, citat de kremlin.ru.

El a subliniat că, deși sectorul militar a crescut accelerat, atât în volum de producție, cât și în dezvoltarea de noi arme, în viitor nu ar mai trebui să existe o separare între companiile militare și cele civile.

Această abordare reia modelul economic aplicat de Uniunea Sovietică la sfârșitul anilor ’80, în contextul unei crize acute de valută cauzată de prăbușirea prețurilor la petrol. Atunci, autoritățile sovietice au încurajat convertirea fabricilor militare în producători de bunuri de consum, ca o soluție de substituire a importurilor.

Exemple celebre ale acelei perioade includ producția de tigaie din aluminiu la uzina aeronautică din Novosibirsk sau a „discurilor de sănătate” (plăci metalice rotative pentru exerciții fizice) la uzina de sateliți de lângă Krasnoyarsk.

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a justificat ulterior această strategie prin nevoia de autoaprovizionare a URSS: „Chiar și pentru tigăi trebuia să învățăm să producem în interiorul țării. Era parte din dezvoltarea culturală a societății”, declara el în 2016.

Noua propunere a lui Vladimir Putin vine într-un context în care economia rusă este tot mai dependentă de producția militară, în urma invaziei din Ucraina și izolării internaționale crescânde. Integrarea între industrie militară și civilă ar putea fi o soluție temporară pentru diversificarea producției interne, dar amintește inevitabil de experimentele economice eșuate ale ultimilor ani ai URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#URSS #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele noi atrase la termen au totalizat 3,57 miliarde lei în noiembrie 2025, înregistrând o scădere abruptă de 20,3% față de luna precedentă, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au reprezentat 74,8% din total, însumând 2,67 miliarde lei, în descreștere cu 14,7% față de octombrie. Mult mai accentuată a fost reducerea depozitelor în valută, care au coborât la 900,4 milioane lei, cu 33,3% mai puțin față de luna precedentă.

În pofida acestei contracții, dobânzile au continuat să crească. Rata medie nominală la depozitele noi în lei s-a majorat cu 0,13 puncte procentuale, până la 5,11%, iar rata medie la depozitele în valută a urcat cu 0,11 p.p., la 1,34%.

Din punct de vedere al maturităților, cele mai atractive au rămas depozitele cu termen de 2–5 ani, care au concentrat 45,7% din total, urmate de cele pe 6–12 luni, cu o pondere de 22,6%.

Depozitele constituite de persoanele fizice au însumat 2,70 miliarde lei, în scădere cu 10,9% față de luna octombrie. Cele mai solicitate au fost depozitele pe 2–5 ani ( 45,8% ) și pe 6–12 luni ( 25,8% ).

Comparativ cu noiembrie 2024, tabloul rămâne însă pozitiv: depozitele în lei ale populației au crescut cu 48%, în timp ce depozitele în valută s-au redus cu 14%. Rata medie la depozitele în lei ale persoanelor fizice a urcat ușor, cu 0,04 p.p., până la 5,35%, iar cea la depozitele în valută a scăzut cu 0,10 p.p., la 1,17%.

Cea mai puternică ajustare s-a produs pe segmentul persoanelor juridice. Depozitele acestora au coborât la 852,5 milioane lei, cu 40,3% mai puțin decât în luna precedentă.

Depozitele în lei ale companiilor au totalizat 647,2 milioane lei ( –32,2% ), iar cele în valută doar 205,4 milioane lei, în scădere de 2,3 ori față de octombrie. Comparativ cu noiembrie 2024, depozitele în lei ale firmelor sunt în creștere cu 10,9%, însă cele în valută s-au diminuat cu 43%.

În același timp, costul banilor a crescut: rata medie la depozitele în lei ale persoanelor juridice a urcat cu 0,15 p.p., până la 4,40%, iar rata medie la depozitele în valută a crescut semnificativ, cu 0,75 p.p., până la 1,91%.