Moldova își ridică scutul aerian! Peste 1 miliard de lei pentru protecția cerului până în 2030

30 Iun. 2025, 14:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2025, 14:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul de lege privind securitatea spațiului aerian național, elaborat de Ministerul Apărării prevede investiții totale de circa 1,05 miliarde de lei până în anul 2030 pentru modernizarea capacităților de monitorizare radar, achiziția de sisteme antiaeriene și instruirea personalului specializat. Bugetul necesar va fi acoperit din trei surse principale: alocările anuale din bugetul curent al Ministerului Apărării, majorarea bugetului instituției la 1% din PIB, precum și prin atragerea fondurilor externe.

Din bugetul actual al Ministerului Apărării sunt planificate alocări în valoare estimativă de 594 milioane de lei, dintre care 114 milioane pentru întreținerea sistemelor de apărare aeriană, 100 milioane pentru achiziția de echipamente, 40 milioane pentru formarea personalului, iar cea mai mare parte, 340 milioane de lei, va merge pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare a spațiului aerian.

Un plus de 460 milioane de lei ar urma să fie mobilizat prin majorarea bugetului Apărării la 1% din PIB, conform Strategiei Sectoriale de Cheltuieli și Cadrului Bugetar pe Termen Mediu. Din această sumă, 280 milioane de lei vor fi destinate supravegherii aeriene, iar 180 milioane de lei pentru completarea arsenalului antiaerian.

În nota de fundamentare se mai precizează că implementarea proiectului va avea efecte financiare directe și indirecte asupra bugetului instituției, iar execuția va fi etapizată pentru a se încadra în limitele anuale de finanțare. Ministerul mai mizează și pe sprijinul partenerilor externi, prin programe precum Facilitățile Europene pentru Pace (EPF), granturi FMF oferite de SUA și alte acorduri bilaterale. Aceste contribuții externe vor reduce presiunea asupra bugetului național și vor accelera realizarea obiectivelor propuse până în 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.