Ariana Trofim: Cadouri potrivite şi nerecomandate pentru întâlnirile oficiale şi de business

Ce oferim în calitate de cadou în diferite țări? Cu siguranţă îţi pui această întrebare, mai ales dacă ai tangenţe cu businessul sau evenimente oficiale internaţionale. Răspunsurile le aflaţi în ediţia de astăzi a rubricii Arta protocolului în viaţă, realizată de Ariana Trofim, consultant certificat internaţional în etichetă şi protocol.

Un cadou bine ales spune cam aşa: am înțeles cultura ta şi îți respect valorile. Dar trebuie să ştiţi că ceea ce este potrivit într-o țară… poate fi complet greșit şi ofensator în alta.

Cadouri potrivite în business

Belgienilor le putem oferi ciocolată fină sau vin de calitate. Englezilor – vin sau ciocolată, dar ambalate discret. Pentru indieni florile sau o cutie mică de ciocolată sunt suficiente, dar mare atenţie la ambalaj, nu trebuie să fie festiv. Spaniolii se vor bucura să primească în dar ciocolată, un vin rafinat sau flori. Doar că număraţi atent florile să fie în număr impar.

Pentru cetăţenii americani cadourile perfecte sunt lumânările parfumate, suvenirurile istorice locale, iar pentru diplomaţi mai bine să alegeţi obiecte legate de Washington, D.C. Francezilor le puteţi dărui un obiect reprezentativ din ţara voastră, vor aprecia gestul, dar nicidecum un vin, pentru că gazda este cea care preferă să-l aleagă.

Cadouri nepotrivite în business

În business şi întâlniri oficiale trebuie să ştim ce este potrivit să dăruim, dar totodată, la fel de important este să ştim ce NU trebuie să oferim în dar, pentru a evita momentele stânjenitoare şi jenante care pot apărea. Printre regulile culturale esenţiale este să nu oferiţi în calitate de cadou obiecte ascuţite cum ar fi cuţite, foarfece sau umbrele. Acestea simbolizează ruperea legăturilor.

Nu oferi vin sau produse din porc musulmanilor. În Israel, informează-te bine şi evită mâncarea care nu este kosher. În Singapore, evită cadouri asociate cu înmormântările, iar în Cehia nu oferi daruri extravagante cum ar fi flori scumpe

În protocol, un cadou este mai mult decât un obiect – este un mesaj. Un mesaj despre ce înțelegi, ce respecți și cum construiești relații.

Arta protocolului în viaţă: Care este postura corectă şi poziţiile recomandate la întâlniri oficiale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.