Serbia joacă tare: Sancțiuni pentru Rusia, în schimbul drumului spre UE

Serbia este dispusă să impună sancțiuni împotriva Rusiei dacă devine evident că are o șansă reală de aderare la Uniunea Europeană, a declarat ministrul sârb pentru Afaceri Europene, Nemanja Starović, într-un interviu pentru agenția austriacă APA. Oficialul de la Belgrad a explicat că, deocamdată, Serbia nu s-a alăturat sancțiunilor UE deoarece acestea ar avea un impact economic major asupra Serbiei, fără a afecta semnificativ Rusia.

Starović a oferit exemplul fondurilor europene distribuite în timpul pandemiei de COVID-19: Croația, stat membru al UE, a primit 22 de miliarde de euro din Fondul de redresare, în timp ce Serbia a beneficiat de doar 165 de milioane de euro, în ciuda poziției sale de candidat.

Totodată, ministrul a subliniat că Serbia a condamnat fără echivoc invazia Rusiei în Ucraina încă de la începutul conflictului. În ceea ce privește criticile privind presupusa lipsă de sprijin pentru Ucraina, Starović a răspuns: „Să-i lăsăm pe ucraineni să vorbească pentru ei înșiși”, făcând aluzie la ajutorul indirect oferit de Belgrad Kievului.

Serbia a fost implicată, în mod controversat, în tranzitul și exportul de muniție către Ucraina. Recent, Ministerul de Interne de la Belgrad a aprobat, în coordonare cu Ministerul Apărării și Externe, tranzitul unor obuze de artilerie de 155 mm produse în Bosnia și Herțegovina, cu destinație finală o companie cehă care aprovizionează oficial armata ucraineană.

Potrivit Financial Times, până în vara lui 2024, Serbia ar fi livrat Ucrainei muniție în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, prin intermediul unor rute indirecte. Președintele Aleksandar Vučić a confirmat aceste date, menționând că exporturile de armament contribuie la „renașterea economică” a Serbiei.

Rusia a reacționat dur. În mai, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat Serbia că ar fi creat canale secrete de livrare a muniției și armelor către Ucraina, în ciuda poziției oficiale de neutralitate. SVR a numit aceste acțiuni un „cuțit în spate”, susținând că spre Ucraina ar fi fost trimise „sute de mii de obuze” și „milioane de cartușe”. Vučić a negat că Serbia ar permite livrări directe și a declarat că orice client care ar redirecționa arme către Ucraina ar fi blocat automat.

Totuși, în iunie 2024, SVR a revenit cu noi acuzații, afirmând că Serbia continuă livrările de armament către Ucraina prin rute ocolitoare, în pofida presiunilor exercitate de Moscova.

În același context tensionat, președintele sârb Aleksandar Vučić a efectuat o vizită oficială la Odesa, unde a participat la summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est”. Acolo, liderul sârb a reafirmat sprijinul Belgradului pentru integritatea teritorială a Ucrainei și și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la reconstrucția orașelor ucrainene distruse de armata rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santiuni #serbia #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”