5 miliarde pentru doar 1,2% din IMM-uri! Programul 373, sprijin masiv cu acoperire minimă

Programul guvernamental 373, destinat sprijinirii investițiilor private, a generat până în prezent investiții totale de circa 5 miliarde de lei, fiind accesat de 824 de antreprenori din întreaga țară. Totuși, aceștia reprezintă doar 1,2% din cele 68.200 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) existente în Republica Moldova, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Prin Programul 373 au fost acordate credite preferențiale în valoare de 3,4 miliarde de lei, cu scopul de a stimula dezvoltarea regională, modernizarea afacerilor și crearea de locuri de muncă. Datorită acestui suport financiar, au fost susținute peste 12.000 de locuri de muncă existente și s-a prognozat crearea altor 2.462 de posturi noi.

Distribuția investițiilor arată o concentrare semnificativă în zonele mai dezvoltate:

Chișinău și regiunea Centru: peste 1,7 miliarde de lei fiecare,
Nord: 843 milioane lei,
Sud și UTA Găgăuzia: 505 milioane lei.

Deși efectele în plan local pot fi considerabile pentru beneficiarii direcți, ponderea de doar 1,2% arată că majoritatea covârșitoare a IMM-urilor – peste 98% – nu au accesat acest program. Aceasta ridică semne de întrebare privind accesibilitatea reală și criteriile de eligibilitate ale mecanismului de finanțare.

În contextul în care IMM-urile constituie 99,2% din totalul întreprinderilor din Moldova, cu 356.000 de angajați (65,5% din total) și 46,1% din cifra de afaceri la nivel național, analiștii economici subliniază nevoia extinderii programului sau a creării unor instrumente complementare, care să ajungă la o bază mai largă de beneficiari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ODA #sprijin #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi