Petrolul azer „se murdărit” după conflictul Aliyev–Putin: Substanțe toxice, descoperite în livrări

26 Iul. 2025, 06:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Iul. 2025, 06:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tensiunile politice dintre Azerbaidjan și Rusia par să aibă ecouri și în sectorul energetic. La doar două zile după ce președintele Ilham Aliyev a exprimat public sprijinul pentru Ucraina, îndemnând Kievul „să nu accepte ocupația”, în mai multe loturi de petrol exportat din Azerbaidjan au fost depistate substanțe chimice periculoase, cunoscute sub denumirea de compuși organici de clor (HOC).

Potrivit unor surse citate de Reuters, contaminarea a fost descoperită în petrolul Azeri BTC, transportat prin conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan (BTC) către terminalul turcesc Ceyhan, cu o capacitate de 575.000 barili pe zi. Prezența HOC-urilor în concentrații ridicate poate duce la deteriorarea gravă a echipamentelor din rafinării, provocând disfuncționalități și daune costisitoare.

Contaminarea a dus deja la întârzieri în livrările de petrol, confirmate de compania BP, operatorul conductei BTC, care a anunțat că a identificat și izolat rezervoarele afectate și a demarat o anchetă internă. La rândul său, compania italiană Eni a raportat că petrolul contaminat ar fi ajuns la una dintre rafinăriile sale.

Compania de stat SOCAR azeră susține că problema a fost remediată rapid, iar firma BTC Co. a început verificări extinse la toate punctele de pe traseul conductei. Surse din industria petrolieră azeră citate de publicația Haqqin au explicat că HOC-urile sunt folosite pentru curățarea conductelor și pentru intensificarea extracției din zăcămintele mature, dar devin periculoase în timpul procesării.

Incidentul amintește de scandalul major din 2019, când 5 milioane de tone de petrol rusesc contaminate cu HOC-uri au fost pompate prin conducta Drujba către Europa, ceea ce a dus la oprirea și inversarea fluxului pentru a retrage țițeiul afectat — o criză care a durat peste două luni.

Deși oficialii azeri minimalizează gravitatea incidentului, subliniind că nivelul de contaminare a fost „mic”, unele surse nu exclud ca substanțele toxice să fi provenit din Kazahstan, care utilizează aceeași conductă BTC pentru exporturile sale de petrol.

Contextul politic tensionat – inclusiv incidentul cu avionul AZAL deasupra Groznîi și arestarea membrilor diasporei azere în Rusia – alimentează suspiciuni că problemele tehnice din sectorul energetic ar putea avea și o dimensiune geopolitică subtilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.