Carne de porc, specie pe cale de dispariție. Efectivul s-a redus cu 33%

În perioada ianuarie–iunie 2025, sectorul zootehnic din Republica Moldova a înregistrat evoluții mixte, cu scăderi semnificative în producția de carne, dar și creșteri consistente în producția de lapte și ouă, potrivit datelor oficiale publicate de autorități, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Producția totală de animale în greutate vie a scăzut cu 10,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest declin a fost determinat în principal de diminuarea producției în întreprinderile agricole cu 14,9%, în timp ce gospodăriile populației au înregistrat o scădere mai moderată de 3,4%.

În contrast, producția de lapte a cunoscut o creștere semnificativă de 7,7%. Întreprinderile agricole au raportat un avans de 22,8%, iar gospodăriile populației – de 4,4%, semnalând o dinamică pozitivă în acest segment.

De asemenea, producția de ouă a crescut cu 4,1%, impulsionată de majorarea livrărilor înregistrate atât în fermele specializate (+6,1%), cât și în gospodăriile individuale (+2,0%).

În ceea ce privește efectivul de animale la 1 iulie 2025, datele arată o ușoară redresare în unele categorii. Numărul bovinelor din întreprinderile agricole a crescut cu 7,9%, la fel și cel al ovinelor și caprinelor (+7,9%). Efectivul de păsări a înregistrat un plus de 1,9%. În schimb, efectivul de porcine s-a redus cu peste o treime comparativ cu aceeași dată a anului trecut, semnalând dificultăți majore în această ramură a sectorului.

Aceste evoluții reflectă un dezechilibru tot mai accentuat între ramurile zootehniei, afectate de factori economici, sanitari și climatici, dar și o posibilă reorientare a fermierilor spre activități mai stabile, cum ar fi producția de lapte și ouă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#efectiv #porc #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.