„Terminalul electoral”: Aeroportul Chișinău anunță extindere de 700 milioane cu două luni înainte de alegeri

Aeroportul Internațional Chișinău, rebotezat „Eugen Doga”, intră într-o nouă etapă de dezvoltare, cu o investiție ambițioasă de peste 700 milioane lei pentru extinderea terminalului de pasageri. Proiectul, lansat cu exact două luni înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, ridică semne de întrebare privind oportunitatea electorală a momentului anunțului.

Potrivit directorului Aeroportului, Sergiu Spoială, lucrările ar urma să înceapă în cursul acestui an, imediat după desemnarea prin licitație a companiei de construcție, iar finalizarea este estimată pentru sfârșitul anului 2026. Suprafața terminalului va fi extinsă cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, iar finanțarea se va face integral din veniturile proprii ale aeroportului – inclusiv din traficul generat de cetățenii ucraineni, care reprezintă în prezent circa 20–21% din totalul pasagerilor.

Proiectul, care a costat 6,5 milioane de lei a fost elaborat de OATUCL, prevede reorganizarea completă a zonelor de check-in și procesare bagaje, construcția unor extensii moderne în zona de plecări, dar și introducerea unor tehnologii avansate: FAST TRACK pentru flux rapid, ABC-gate-uri pentru control automatizat al pașapoartelor și sisteme de tip self-service pentru bagaje. Vor fi amenajate noi zone de așteptare, extins business lounge-ul, dar și create spații suplimentare pentru confortul pasagerilor – terasă acoperită, cabine de duș etc.

Întrebat dacă termenul de finalizare din 2026 este realist, Spoială a declarat că „marea parte a proiectului a fost deja realizată la nivel tehnic”, iar procedura de desemnare a constructorului „nu va mai dura mult”. „Indiferent de ce va fi în viitor, odată ce proiectul a fost lansat, el trebuie dus la capăt”, a mai spus acesta.

Potrivit datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2025, Aeroportul Chișinău a înregistrat un trafic de 2,5 milioane de pasageri. Administrația estimează că până la finalul anului va fi depășit pragul de 5 milioane – o cifră record care justifică, în viziunea conducerii, necesitatea extinderii terminalului.

Rămâne de văzut dacă proiectul va fi dus la capăt conform calendarului și bugetului anunțat – sau dacă planurile de dezvoltare vor rămâne în istorie drept o altă promisiune lansată la timp pentru alegeri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grampet Group, controlat de milionarul român Gruia Stoica, anunță intrarea pe piața materialelor pentru infrastructură prin compania BITUROM – specializată în procesarea și comercializarea bitumului rutier. Compania a început vânzîrile și în Republica Moldova.

Noua fabrică, amplasată pe platforma fostei rafinării RAFO Onești, este prezentată drept cea mai modernă unitate de topire a bitumului din România, cu o capacitate de până la 18 tone pe oră și operare complet automatizată. Prima linie a început deja producția, iar echipamentele pentru alte trei stații de producție de bitum 50/70 și bitum polimerizat au fost contractate. Capacitatea totală anuală va fi de 400.000 tone, echivalentul a 60% din necesarul României.

„Este un pas important pentru consolidarea prezenței grupului în domeniul logisticii integrate și în industria materialelor pentru infrastructură”, a declarat Gruia Stoica, președinte al Grampet Group.

Grupul, care operează în Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia, deține 450 de locomotive și 20.000 de vagoane, transportând anual peste 15 milioane de tone de marfă. În portofoliu se regăsesc și cinci terminale logistice la frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și fabrici în România și Ungaria pentru reparația vehiculelor feroviare.

Activitatea companiei în Republica Moldova a fost însă marcată de scandaluri. În 2013, CFM a modernizat cinci trenuri sovietice la Remar Pașcani, parte a Grampet Group, într-un contract de circa 11 milioane de euro. Două dintre garnituri au luat ulterior foc: una în 2014, la un an după reabilitare, pe ruta spre Ungheni, și alta în decembrie 2022, pe cursa Chișinău–Iași.