„Terminalul electoral”: Aeroportul Chișinău anunță extindere de 700 milioane cu două luni înainte de alegeri

Aeroportul Internațional Chișinău, rebotezat „Eugen Doga”, intră într-o nouă etapă de dezvoltare, cu o investiție ambițioasă de peste 700 milioane lei pentru extinderea terminalului de pasageri. Proiectul, lansat cu exact două luni înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, ridică semne de întrebare privind oportunitatea electorală a momentului anunțului.

Potrivit directorului Aeroportului, Sergiu Spoială, lucrările ar urma să înceapă în cursul acestui an, imediat după desemnarea prin licitație a companiei de construcție, iar finalizarea este estimată pentru sfârșitul anului 2026. Suprafața terminalului va fi extinsă cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, iar finanțarea se va face integral din veniturile proprii ale aeroportului – inclusiv din traficul generat de cetățenii ucraineni, care reprezintă în prezent circa 20–21% din totalul pasagerilor.

Proiectul, care a costat 6,5 milioane de lei a fost elaborat de OATUCL, prevede reorganizarea completă a zonelor de check-in și procesare bagaje, construcția unor extensii moderne în zona de plecări, dar și introducerea unor tehnologii avansate: FAST TRACK pentru flux rapid, ABC-gate-uri pentru control automatizat al pașapoartelor și sisteme de tip self-service pentru bagaje. Vor fi amenajate noi zone de așteptare, extins business lounge-ul, dar și create spații suplimentare pentru confortul pasagerilor – terasă acoperită, cabine de duș etc.

Întrebat dacă termenul de finalizare din 2026 este realist, Spoială a declarat că „marea parte a proiectului a fost deja realizată la nivel tehnic”, iar procedura de desemnare a constructorului „nu va mai dura mult”. „Indiferent de ce va fi în viitor, odată ce proiectul a fost lansat, el trebuie dus la capăt”, a mai spus acesta.

Potrivit datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2025, Aeroportul Chișinău a înregistrat un trafic de 2,5 milioane de pasageri. Administrația estimează că până la finalul anului va fi depășit pragul de 5 milioane – o cifră record care justifică, în viziunea conducerii, necesitatea extinderii terminalului.

Rămâne de văzut dacă proiectul va fi dus la capăt conform calendarului și bugetului anunțat – sau dacă planurile de dezvoltare vor rămâne în istorie drept o altă promisiune lansată la timp pentru alegeri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.