„Naftogaz” lovește la Viena. Rusia riscă să piardă 20 de proprietăți în instanță

Peste 20 de bunuri imobiliare deținute de Federația Rusă în Viena ar putea fi scoase la licitație forțată, în urma unei decizii internaționale favorabile companiei ucrainene „Naftogaz”, care a obținut despăgubiri de 5 miliarde de dolari pentru pierderile suferite după anexarea Crimeei în 2014. Informația a fost publicată de cotidianul austriac Der Standard.

Conflictul juridic dintre Ucraina și Rusia a început la scurt timp după anexarea peninsulei, iar în 2023, Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a dat câștig de cauză companiei „Naftogaz”. Acum, sentința poate fi pusă în aplicare, iar primele bunuri vizate sunt proprietăți rusești din capitala Austriei, în valoare de aproximativ 120 de milioane de euro – o sumă care acoperă doar o mică parte din despăgubirea totală.

Pentru ca măsura să fie executată, decizia arbitrală trebuie comunicată oficial Moscovei, care va avea ulterior posibilitatea să conteste licitațiile. Totuși, specialiștii în drept internațional consideră șansele Rusiei extrem de limitate, întrucât sentința Haga are caracter definitiv și executoriu în majoritatea jurisdicțiilor occidentale.

„Cazuri similare sunt în desfășurare și în alte state. Mai devreme sau mai târziu, Rusia va plăti pentru toate”, a declarat Sergii Korețkîi, președintele „Naftogaz”.

Acesta este un precedent periculos pentru interesele patrimoniale ale Rusiei în Europa, într-un context în care tot mai multe companii și instituții ucrainene apelează la mecanismele internaționale pentru a obține despăgubiri pentru pierderile provocate de agresiunea rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#despagurbiri #naftogaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.