Statul speră să scoată 500 de milioane de lei din jocurile de noroc! Spatari: „Vom vedea dacă vor continua să joace”

Autoritățile mizează pe încasări suplimentare de cinci miliarde de lei în urma aplicării noii politici fiscale, însă realizarea acestei prognoze depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Aproximativ 10% din suma preconizată, echivalentul a 500 de milioane de lei, ar urma să provină din impozitarea jocurilor de noroc, unde introducerea unei taxe suplimentare ar putea determina jucătorii să își reducă activitatea. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

Întrebat dacă statul va reuși să colecteze cele cinci miliarde de lei prevăzute în politica fiscală, Spatari a evitat să ofere o garanție, dar a declarat că are încredere în estimările Ministerului Finanțelor.

„Asta este o întrebare despre încredere. Eu am încredere în specialiștii de la Ministerul Finanțelor, care sunt acolo de ani de zile și care și-au demonstrat în exercițiile anterioare că pot să lucreze cu o anumită precizie”, a afirmat deputatul.

Totuși, președintele comisiei parlamentare a recunoscut că există factori greu de anticipat, în special atunci când măsurile fiscale vizează produse sau servicii asociate obiceiurilor de consum ale populației.

„Acum este dificil să prezici comportamentul consumatorilor, mai ales că este vorba de unele produse sau servicii care țin de obișnuințele oamenilor”, a explicat Spatari.

Un exemplu este sectorul jocurilor de noroc, de unde Ministerul Finanțelor estimează că va colecta aproximativ o jumătate de miliard de lei din veniturile suplimentare planificate.

„De exemplu, 10% din aceste fonduri suplimentare trebuie să fie colectate din jocurile de noroc, din impozitul pe jocurile de noroc. Va fi o taxă suplimentară pentru jucători la depunere și vom vedea care va fi comportamentul jucătorilor, dacă vor continua să joace la fel de mult”, a precizat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, asemenea măsuri fiscale urmăresc nu doar majorarea încasărilor bugetare, ci și descurajarea unor comportamente considerate nocive.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.