Europa intră în iarnă cu cele mai mici stocuri de gaze din 2013. Cât de jos pot coborî rezervele

Europa se îndreaptă spre iarnă cu cele mai mici stocuri de gaze naturale din 2013, iar refacerea rezervelor după sezonul rece ar putea prelungi tensiunile pe piața mondială și în 2027. Avertismentul a fost lansat marți, 3 noiembrie, de Agenția Internațională pentru Energie (AIE).

La 30 octombrie, depozitele Uniunii Europene erau pline în proporție de aproximativ 75%. Regulamentul european stabilește o țintă de 90%, care poate fi atinsă între 1 octombrie și 1 decembrie. În condiții dificile de piață sau în cazul unor constrângeri tehnice, statele membre pot coborî cu până la 10 puncte procentuale sub această țintă.

În scenariul sever analizat de AIE, stocurile ar putea coborî sub 10% până la sfârșitul lunii martie 2027. Acest scenariu presupune o iarnă mai rece decât media și perturbări prelungite ale livrărilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz. Agenția atrage atenția că, sub un grad de umplere de 30%, gazul poate fi extras, de regulă, mai lent. Astfel, un val de frig la sfârșitul iernii ar putea pune presiune suplimentară pe aprovizionare și pe prețuri.

Cotațiile europene reflectă deja tensiunile de pe piață. Între martie și octombrie, prețul spot al gazelor la hubul TTF a fost, în medie, cu aproape 70% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, volumele de gaze lichefiate încărcate în Qatar și Emiratele Arabe Unite au scăzut cu peste 60 de miliarde de metri cubi. Producția mai mare din alte regiuni a compensat aproximativ două treimi din această scădere.

Cu cât rezervele vor fi mai mici la ieșirea din iarnă, cu atât Europa va avea nevoie de mai mult gaz pentru a le reface în primăvara și vara anului 2027. Achizițiile suplimentare ar putea intensifica competiția cu importatorii asiatici pentru încărcăturile disponibile de gaze lichefiate.

#rezerve de gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.