România, Egipt și SUA – sursele cheie ale carburanților din Republica Moldova în 2025

12 Aug. 2025, 10:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Aug. 2025, 10:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața carburanților din Republica Moldova continuă să depindă în mare măsură de importuri din statele vecine și din regiune, arată datele prezentate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru semestrul I 2025. În primele șase luni ale anului, au fost aduse în țară 453.122 tone de produse petroliere, din care 72,6% au fost motorină, 21,4% benzină și 6% gaz lichefiat.

România s-a menținut pe primul loc în topul furnizorilor. În cazul benzinei, ponderea acesteia a ajuns la 98,8% din importuri, cu o creștere de 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024. Restul de 1,2% a provenit din Bulgaria. Și la motorină, România rămâne furnizor dominant, cu o cotă de 83,1%, urmată de Turcia (11,8%), Bulgaria (2,5%) și Azerbaidjan (1,7%).

În ceea ce privește gazul lichefiat, 70,5% din importuri au venit din România, 13% din Egipt, 6,4% din Algeria, 5,6% din SUA și 3,6% din Kazahstan.

ANRE mai notează că prețurile medii de import au avut o tendință de scădere în primele cinci luni ale anului, atingând un minim în luna mai, atât la benzină, cât și la motorină.

Benzina a variat între 799,4 USD/tonă (maximul în februarie) și 737,3 USD/tonă (minimul în mai, cu 7,8% mai mic față de februarie).
Motorina a scăzut de la 785,7 USD/tonă în ianuarie, la 681,7 USD/tonă în mai (-13,2%).
Gazul lichefiat a avut o diminuare constantă, de la 731,2 USD/tonă în februarie la 564 USD/tonă în iunie (-22,8%).

La 30 iunie 2025, stocurile naționale asigurau consumul pentru 22 de zile la benzină, 16 zile la motorină și 31 de zile la gaz lichefiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!