Adevărul din spatele “importurilor” din Croația: energia vine din Ucraina, de la un milionar ucrainean

Energia electrică livrată, în trimestrul doi al anului 2025, Republicii Moldova nu a fost importată fizic din Croația, ci din Ucraina, a clarificat membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari. Potrivit acestuia, furnizorul este compania DTEK, parte a imperiului de afaceri al milioanrului ucrainean Rinat Ahmetov, înregistrată în Croația.

Slusari a explicat că Ahmetov deține grupuri DTEK înregistrate în mai multe state – inclusiv Elveția, Croația, Polonia și Ucraina – și utilizează structura internațională a companiei pentru a derula tranzacțiile.

Rinat Ahmetov, considerat cel mai bogat om din Ucraina, anunța încă de la începutul anului că își propune să revină pe piața livrărilor de energie electrică din Republica Moldova.

Importul de energie electrică din România a reprezentat principala sursă de aprovizionare a Republicii Moldova în trimestrul II al anului 2025, cu o pondere de aproximativ 37% din totalul energiei achiziționate pe piața angro , iar alte 21% fiind procurate de pe piața din Croația și circa 9% din Ucraina potrivit unui raport al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Cifra marchează o scădere de circa 7 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.