Adevărul din spatele “importurilor” din Croația: energia vine din Ucraina, de la un milionar ucrainean

Energia electrică livrată, în trimestrul doi al anului 2025, Republicii Moldova nu a fost importată fizic din Croația, ci din Ucraina, a clarificat membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari. Potrivit acestuia, furnizorul este compania DTEK, parte a imperiului de afaceri al milioanrului ucrainean Rinat Ahmetov, înregistrată în Croația.

Slusari a explicat că Ahmetov deține grupuri DTEK înregistrate în mai multe state – inclusiv Elveția, Croația, Polonia și Ucraina – și utilizează structura internațională a companiei pentru a derula tranzacțiile.

Rinat Ahmetov, considerat cel mai bogat om din Ucraina, anunța încă de la începutul anului că își propune să revină pe piața livrărilor de energie electrică din Republica Moldova.

Importul de energie electrică din România a reprezentat principala sursă de aprovizionare a Republicii Moldova în trimestrul II al anului 2025, cu o pondere de aproximativ 37% din totalul energiei achiziționate pe piața angro , iar alte 21% fiind procurate de pe piața din Croația și circa 9% din Ucraina potrivit unui raport al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Cifra marchează o scădere de circa 7 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.