Transportul feroviar din Moldova intră în criză profundă: minus 42% la pasageri, minus 28% la marfă

Transportul feroviar, care deține 12,1% din totalul mărfurilor transportate în Republica Moldova, a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2025 scăderi semnificative. Volumul de mărfuri transportate s-a redus cu 22,7%, iar parcursul acestora – exprimat în tone-kilometri – cu 27,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Nici segmentul de pasageri nu a avut rezultate mai bune. În primele șase luni ale anului curent au fost transportați doar 180 mii de pasageri, cu un parcurs de 18 milioane pasageri-km. Ambii indicatori au consemnat descreșteri puternice față de aceeași perioadă din 2024: minus 41,8% și minus 30,2%.

În acest context critic, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a demarat în iulie un amplu proces de reorganizare instituțională. Noua concepție structurală, aprobată de Consiliul de Administrație, prevede comasarea unor entități interne și eficientizarea activităților pentru reducerea pierderilor operaționale. Printre măsuri se numără crearea depourilor combinate la Bălți, Chișinău și Basarabeasca, prin unificarea remizelor de vagoane cu depourile de locomotive.

Activitățile de semnalizare, telecomunicații, întreținere a liniilor și energie electrică vor fi concentrate într-un serviciu unic de infrastructură, iar serviciile de transport călători și marfă vor fi fuzionate. Totodată, va fi înființat un serviciu unic pentru material rulant. Estimările oficiale arată că aceste reforme ar putea aduce economii anuale de circa 155 milioane lei, inclusiv la capitolul salarizare.

Necesitatea restructurării este accentuată de situația financiară precară a CFM. În 2024, întreprinderea a înregistrat pierderi de 228 milioane lei și restanțe salariale de peste 100 milioane lei. În primul trimestru din 2025, declinul a continuat: volumul de mărfuri transportate s-a redus cu 15,7%, iar parcursul în tone-kilometri cu aproape 30% față de perioada similară a anului trecut.

Conducerea companiei mizează pe aceste reforme pentru a inversa tendința negativă, a atrage noi segmente de piață și a spori atractivitatea transportului feroviar. Modernizarea infrastructurii, vagoanelor și stațiilor, alături de implementarea unor tehnologii de monitorizare, sunt considerate esențiale pentru creșterea fiabilității și a confortului pasagerilor, dar și pentru recâștigarea competitivității pe piața transportului de mărfuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfa #pasageri #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.