Peste 2700 de secții de votare, constituite pentru alegerile parlamentare. Câte vor fi pentru diasporă 

28 Aug. 2025, 16:09
 // Categoria: Alegeri // Autor:  MD Bani
28 Aug. 2025, 16:09 // Alegeri //  MD Bani

Pentru alegerile parlamentare de pe 28 septembrie 2025, se constituie 2274 de secții de votare. Dintre ele, 1961 vor funcționa pe teritoriul Republicii Moldova. 

Pentru locuitorii din stânga Nistrului vot fi deschise 12 secții de votare. Cetățenii aflați în afara țării își vot putea exercita dreptul la vot în cadrul a 301 secții. 

În Capitală și în suburbii, cetățenii vor putea în 313 secții de votare.  

Lista tuturor secțiilor de votare și adresele lor pot fi accesate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale: https://a.cec.md/ro/numarul-circumscriptiilor-electorale-si-sectiilor-de-votare-19033.html   

Pentru a verifica online secția de votare la care sunt arondați, alegătorii pot accesa pagina https://verifica.cec.md. Cetățenii vor introduce codul personal, apoi li se vor afișa datele solicitate. 

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.