Prăbușire pe șine: exporturile feroviare de cereale s-au redus la doar 4%

În 2024, peste 1,25 milioane tone de cereale au fost expediate pe cale fluvială, în special prin Portul Giurgiulești, dar și prin Ungheni. Ponderea transportului naval în total exporturi a urcat de la 30% în 2022, la 43% în 2023, 54% în 2024 și a atins 70% în primul semestru din 2025. Rija notează că această creștere a fost impulsionată de tarifele mult mai mici: dacă în august 2023 transportul Giurgiulești–Constanța costa în medie 45 USD/tonă, în prezent prețul a coborât la doar 15 USD/tonă.

Deși volumul exporturilor directe pe șosea a scăzut puternic – de la 51% în 2021 la 26% în prima jumătate a lui 2025 – transportul rutier rămâne vital pentru alimentarea porturilor. În 2024, pe șosea au fost exportate 800 mii tone de cereale, iar în primele șase luni din 2025 doar 183 mii tone. Tarifele au scăzut la rândul lor, de la 50 euro/tonă (2023) la 30 euro/tonă (2025) pentru o distanță de 300 km. Camioanele sunt însă preferate pentru oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță), expediate pe distanțe mai scurte spre Bulgaria și România.

Cel mai puternic declin îl înregistrează transportul feroviar, afectat de infrastructura deficitară și lipsa de competitivitate. În 2023 prin calea ferată s-au exportat 460 mii tone, dar în 2024 volumul s-a redus la 254 mii tone, iar în primele șase luni din 2025 a ajuns la doar 31 mii tone – adică 4% din totalul exporturilor. Probleme precum ecartamentul larg incompatibil cu UE, lipsa locomotivelor și vagoanelor specializate sau timpii mari de așteptare fac transportul feroviar neatractiv.

Portul și punctele vamale din zona Giurgiulești concentrează astăzi cele mai mari volume de export, cu 1,56 milioane tone de cereale tranzitate în 2024 și 580 mii tone doar în primul semestru din 2025. Punctele rutiere Leușeni și Sculeni, deși rămân importante pentru legătura cu România, au înregistrat scăderi: -39% la Leușeni și -26% la Sculeni în 2024.

Potrivit economistului Iurie Rija, exporturile de cereale ale Moldovei se află într-un proces de reconfigurare logistică profundă. Transportul naval a devenit dominant și eficient, rutierul s-a retras spre un rol de suport, iar feroviarul a ajuns la un nivel marginal. „Fără investiții urgente în infrastructura de cale ferată și fără o mai bună interconectare multimodală, exporturile rămân vulnerabile la riscuri climatice, blocaje logistice și geopolitice”, avertizează Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porturi #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului Brent a scăzut miercuri cu mai mult de 2% după apariția informațiilor privind planurile OPEC+ de a continua majorarea producției. Analiștii avertizează că până la sfârșitul anului pe piața globală se va forma un excedent semnificativ de petrol, notează Reuters.

Potrivit Reuters, cartelul și partenerii săi vor discuta posibilitatea unei noi creșteri a producției în luna octombrie, decizia urmând să fie luată la reuniunea programată pentru duminică. Anterior, grupul a convenit o majorare a cotelor cu aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, în perioada aprilie–septembrie, ceea ce a dus la revenirea pe piață, cu mai bine de un an mai devreme decât planificat, a unor volume reduse în trecut pentru susținerea prețurilor.

În paralel, și țările din afara OPEC își sporesc producția. Agenția Internațională a Energiei estimează un excedent global de circa 2 milioane barili pe zi în 2025, cu o ofertă care ar urma să crească în medie cu 2,5 milioane barili/zi, în timp ce cererea se va majora cu doar 680.000 barili/zi.

În urma informațiilor privind posibila decizie a OPEC+, cotația Brent a scăzut cu 2,1%, la 67,72 dolari/baril, față de maximul atins marți – cel mai ridicat nivel al ultimei luni. Ulterior, pierderile s-au redus, iar la ora 16:30 (ora Moscovei) Brent se tranzacționa la 68,2 dolari/baril. De la începutul anului, prețul petrolului a coborât cu circa 9%.

Experții subliniază că volumele reale suplimentare care vor ajunge pe piață ar putea fi mai mici decât cele anunțate, deoarece unele state limitează extracția pentru a compensa supraproducția anterioară, iar altele au constrângeri tehnice. Totuși, în august, țările OPEC au majorat producția cu 400.000 barili/zi, conform planului, mai mult de jumătate din creștere fiind asigurată de Arabia Saudită.