Alegerile din 2025: 200 de milioane lei bugetați, surpriză la votul prin corespondență

01 Sept. 2025, 15:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2025, 15:18 // Actual //  Ursu Victor

Bugetul estimat pentru organizarea alegerilor parlamentare din această toamnă este de aproximativ 200 de milioane de lei, a declarat președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, în cadrul emisiunii de la RLive.

Potrivit șefei CEC, 180 de milioane de lei sunt destinați organizării secțiilor de votare din țară și de peste hotare, iar alte 17 milioane au fost estimate pentru implementarea votului prin corespondență. Totuși, Caraman a subliniat că în acest segment s-au făcut economii importante.

„Am economisit o bună parte din acești bani și, la moment, avem cheltuiți sub un milion de lei”, a precizat președinta CEC.

Angelica Caraman a mai menționat că instituția urmărește utilizarea eficientă a fondurilor publice, astfel încât procesul electoral să fie organizat în condiții de transparență și corectitudine, cu respectarea dreptului fiecărui cetățean la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.