IT-iștii câștigă de 3,6 ori mai mult decât agricultorii! Salariul mediu a trecut de 15 mii de lei

01 Sept. 2025, 15:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2025, 15:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În trimestrul II 2025 câștigul salarial mediu lunar brut pe economie a ajuns la 15.470,6 lei, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 6,2% comparativ cu trimestrul I al acestui an, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Indicele câștigului salarial real, ajustat la indicele prețurilor de consum, a fost de 101,9%, ceea ce înseamnă o majorare reală a salariului cu 1,9%. În același timp, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,8% față de trimestrul II 2024.

Cele mai mari salarii s-au înregistrat în domeniul informațiilor și comunicațiilor, unde media lunară a ajuns la 36.274 lei. Urmează sectorul financiar și de asigurări cu 29.825,5 lei și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, unde salariul mediu a fost de 23.599,7 lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au raportat în agricultură, silvicultură și pescuit – 9.997,8 lei, în activitățile de cazare și alimentație publică – 10.509,5 lei, precum și în domeniul artelor, recreerii și agrementului – 11.565,2 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2024, salariile au crescut în toate activitățile economice. Cele mai mari majorări au fost înregistrate în HoReCa, cu 17,8%, industria extractivă, cu 15,6%, și activitățile de servicii administrative și de suport, cu 15,3%.

Discrepanțele între sectoare rămân însă considerabile: un angajat din IT câștigă de peste 3,6 ori mai mult decât unul din agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.