Portul secat de la Giurgiulești a scufundat exporturile de grâu ale Moldovei cu 60%

Datele pentru lunile iulie–august 2025 confirmă o evoluție mixtă pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, arată analiza economistului Iurie Rija. Țara își consolidează poziția pe piața oleaginoaselor, dar resimte o scădere puternică pe segmentul cerealelor.

La floarea-soarelui, Moldova rămâne lider absolut pentru al doilea sezon consecutiv pe piața Uniunii Europene. În primele două luni ale sezonului 2025–2026, au fost livrate aproape 29 de mii de tone, echivalentul a 68,2% din totalul importurilor comunitare. Deși volumul este mai mic decât anul trecut (34,7 mii de tone), cota de piață a crescut semnificativ. În paralel, Turcia rămâne un cumpărător important, oferind producătorilor moldoveni o diversificare a piețelor.

Pe segmentul rapiței, exporturile moldovenești au înregistrat o creștere spectaculoasă, atingând 77 de mii de tone, de peste două ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cu o cotă de 17,5%, Moldova a urcat pe locul trei între furnizorii de rapiță pentru UE, după Ucraina și Australia. Performanța este cu atât mai notabilă cu cât importurile europene totale de rapiță s-au redus la jumătate, pe fondul unei recolte interne bune în statele membre.

Situația este însă diferită la grâu. Exporturile moldovenești au scăzut cu aproape 60%, de la 169,5 mii de tone anul trecut la doar 71,5 mii de tone în sezonul curent. Dacă în 2024 Moldova ocupa locul al doilea între furnizorii de grâu ai UE, acum a coborât pe poziția a patra, după Ucraina, Canada și Serbia. Declanșatorii sunt recolta abundentă a UE, care a redus importurile cu 34%, dar și problemele logistice interne. Nivelul scăzut al apei din portul Giurgiulești, sub 4 metri, face imposibilă acostarea navelor mari și a dus la anularea unor contracte.

La orz, Republica Moldova își menține o poziție solidă, fiind al doilea furnizor pentru UE, după Marea Britanie, cu 21,6 mii de tone livrate în iulie–august. În același timp, piețele tradiționale din Turcia și Orientul Apropiat continuă să absoarbă volume importante de producție moldovenească.

„Tendința confirmă o realitate dublă: pe de o parte, Moldova devine un jucător de prim-plan în oleaginoase, pe de altă parte, la cereale se confruntă cu provocări majore de competitivitate și logistică”, concluzionează economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #Grîu #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.