Maratonul lent al PIB-ului moldovenesc: 2,0% abia în 2028

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a publicat versiunea ajustată a prognozei macroeconomice pe termen mediu, care integrează atât un scenariu de bază, cât și două scenarii alternative – optimist și moderat – construite împreună cu experți ai Băncii Mondiale, utilizând modelul econometric structural MFMod. Revizuirea a devenit necesară după aprobarea, prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025, a „Planului de Creștere a Moldovei” susținut de UE.

În scenariul de bază, economia evoluează aproape de potențial, fără impulsuri majore de cerere sau ofertă. PIB-ul real ar urca de la 1,3% în 2025 la 2,0% în 2028, inflația ar coborî de la 7,3% în 2025 la 5,0% în 2028, iar investițiile în active fixe ar încetini de la +10% în 2025 la +2% în 2028. Exporturile ar scădea cu 1,5% în 2025 și ar reveni lent până la +2,6% în 2028, în timp ce importurile ar crește cu 11,4% în 2025, temperându-se la +3,7% în 2028. Salariile reale ar rămâne aproape staționare, iar industria ar avansa ușor până la +3,2% în 2028, pe fondul investițiilor demarate în 2024–2025. Agricultura ar rămâne vulnerabilă la climă, cu o recuperare în 2025 după seceta din 2024 și o creștere medie de circa 1% ulterior.

Pentru 2025, prognoza de creștere a PIB a fost revizuită de la 2% la 1,3%, pe fondul deteriorării deficitului comercial. În ianuarie–aprilie 2025, exporturile au scăzut cu 11,3% (cu un recul de circa 2,9 ori la uleiurile vegetale și –17,9% la produsele industriei alimentare), în timp ce importurile au urcat cu 16,2%, tractate de produsele minerale (+46%) și de majorarea valorii energiei electrice importate după sistarea livrărilor de la Cuciurgan. Deficitul comercial a ajuns la –2,3 mld. USD (față de –1,7 mld. USD în aceeași perioadă din 2024). În contrapartidă, consumul privat a crescut peste așteptări (+6,3% în T1, contribuție de 5,2 p.p. la PIB), pe fondul veniturilor disponibile mai mari (+7,7%), al salariilor (+1,7%) și al creditării noi (+35,8%). Investițiile în active imobilizate au avansat cu 23,9% în T1, până la 6,3 mld. lei, susținute de investițiile proprii ale companiilor (+26,8%), facilități fiscale (0% pe profitul reinvestit) și condiții de creditare mai favorabile în prima jumătate de an.

Scenariul optimist, condiționat de implementarea integrală și eficientă a „Planului de Creștere”, plasează PIB-ul pe o traiectorie accelerată, de la 1,3% în 2025 la 4,3% în 2028. Exporturile ar urca robust după 2025 (+10,9% în 2026, +8,9% în 2028), importurile ar crește odată cu modernizarea economică (+10% în 2028), iar investițiile în active fixe ar înregistra o creștere cumulată de peste 74% în patru ani. Salariile reale ar avansa până la +7,9% în 2028, iar producția industrială ar atinge +5,5% în 2028. În agricultură, accelerarea irigațiilor, digitalizării și cercetării ar ridica randamentele și reziliența sectorului. Portofoliul de proiecte investiționale al Guvernului direcționează cele mai mari alocări către transporturi (31,6%) și energie (25,5%), urmate de mediu (12,9%), dezvoltare regională (8,9%), agricultură (6,0%), sprijin pentru sectorul privat (4,7%), educație (4,2%) și sănătate (3,0%).

Scenariul moderat mizează pe o implementare parțială și graduală a reformelor și investițiilor, cu o creștere a PIB de la 1,3% în 2025 la 3,6% în 2028. Exporturile ar accelera după 2026, iar importurile ar rămâne ridicate, pe fondul dependenței de bunuri investiționale din exterior. Investițiile în active fixe ar crește până la +15% în 2028, însă eficiența lor ar fi constrânsă de capacitatea administrativă și întârzieri în execuție. Salariile reale ar spori moderat, iar industria ar urma un trend ascendent, tractată de cererea externă; în agricultură, investițiile graduale în irigații și modernizare ar îmbunătăți lent productivitatea și reziliența.

MDED atenționează că perspectivele rămân incerte, cu riscuri negative legate de escaladarea războiului din Ucraina, tensiuni geopolitice globale, eventuale recesiuni la partenerii comerciali, noi șocuri energetice, instabilitate politică internă în context electoral și condiții climatice nefavorabile. Pe partea pozitivă, o redresare mai puternică la partenerii externi, efecte peste așteptări ale reformelor și investițiilor, precum și un an agricol favorabil ar putea îmbunătăți semnificativ dinamica economiei și a veniturilor populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile bulgare au anunțat un plan de urgență pentru menținerea aprovizionării cu produse petroliere, după ce Statele Unite au impus sancțiuni companiei ruse „Lukoil”, principalul furnizor de țiței al Bulgariei, scrie Reuters.

„Lukoil” administrează cea mai mare rafinărie din țară, situată la Burgas, cu o capacitate de 190.000 de barili pe zi, și deține o rețea de peste 200 de stații PECO, depozite și terminale petroliere.

„Este o situație extrem de importantă, în care, împreună cu părțile interesate și partenerii noștri europeni, vom putea elabora un plan comun de acțiune la nivel european pentru gestionarea acestei crize”, a declarat ministrul Energiei, Jecho Stankov, după o reuniune de urgență cu toate instituțiile relevante.

La rândul său, ministrul Justiției, Gheorghi Gheorghiev, a confirmat că rafinăria din Burgas și mai multe filiale ale „Lukoil” se încadrează în criteriile sancțiunilor americane, însă guvernul este în contact permanent cu autoritățile SUA pentru a garanta continuarea activității rafinăriei și evitarea întreruperilor de pe piața internă.

Parlamentul Bulgariei a adoptat recent o modificare legislativă care impune ca orice vânzare de active ale „Lukoil” din Bulgaria să primească aprobarea prealabilă a guvernului și a serviciilor de informații.

Potrivit agenției Reuters, Ministerul de Interne și serviciile de securitate au implementat măsuri suplimentare de protecție și supraveghere la rafinăria din Burgas, pentru a asigura continuitatea producției și siguranța instalațiilor.