Aurul galben al Moldovei! Rapița a spart recordurile de export în 2025

Rapița a devenit vedeta exporturilor agricole ale Republicii Moldova în sezonul 2025–2026, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–august 2025 au fost exportate 192.501 tone, la un preț mediu de 8,91 lei pe kilogram. Este un nou record, cu 12,5% peste cel din 2023, când volumul livrărilor a fost de 171.041 tone, și de aproape patru ori mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului 2024, de 49.017 tone. Valoarea totală a exporturilor a atins 1,716 miliarde lei, depășind precedentul maxim din 2023 de 1,275 miliarde lei.

Prețul mediu de 8,91 lei/kg este ușor mai mare decât în 2024 (8,69 lei/kg) și vizibil superior celui din 2023 (7,46 lei/kg), dar rămâne sub nivelurile excepționale din 2022, când se înregistrau 12,25 lei/kg. Creșterea confirmă conjunctura favorabilă de pe piața internațională și opțiunea fermierilor de a extinde suprafețele cultivate cu această cultură.

Liderul exporturilor în primele două luni de sezon este compania „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 54.679 tone, echivalentul a 28,4% din total. Urmează „VADALEX GRAINS” SRL, cu 26.933 tone (14%), „OROM-IMEXPO” SRL, cu 26.606 tone (13,8%) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL, cu 12.964 tone (6,7%). Cele patru companii însumează aproape două treimi din livrările de rapiță.

Principala destinație a exporturilor rămâne Uniunea Europeană, care a absorbit peste 95% din total. România se situează pe primul loc, cu 117.230 tone, urmată de Bulgaria cu 44.740 tone și Grecia cu 14.109 tone. O surpriză o constituie apariția Nepalului în lista cumpărătorilor, cu 6.102 tone de rapiță moldovenească.

Sezonul aduce și o premieră: după o pauză de cincisprezece ani, Moldova a revenit pe piața internațională cu exporturi de ulei de rapiță. În august 2025 a fost livrat primul lot de 6.432 tone, la un preț mediu de 17,53 lei/kg, în valoare totală de 112,7 milioane lei. Exportul a fost realizat de uzina „Floarea-Soarelui” SA din Bălți, care a pus în funcțiune o nouă linie de procesare, iar piețele de desfacere au fost România (84% din volum) și Bulgaria (16%).

Potrivit lui Iurie Rija, sezonul 2025–2026 confirmă rolul rapiței drept motor al exporturilor agricole și marchează un pas important spre diversificarea și industrializarea sectorului agroalimentar al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi