Aurul galben al Moldovei! Rapița a spart recordurile de export în 2025

Rapița a devenit vedeta exporturilor agricole ale Republicii Moldova în sezonul 2025–2026, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–august 2025 au fost exportate 192.501 tone, la un preț mediu de 8,91 lei pe kilogram. Este un nou record, cu 12,5% peste cel din 2023, când volumul livrărilor a fost de 171.041 tone, și de aproape patru ori mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului 2024, de 49.017 tone. Valoarea totală a exporturilor a atins 1,716 miliarde lei, depășind precedentul maxim din 2023 de 1,275 miliarde lei.

Prețul mediu de 8,91 lei/kg este ușor mai mare decât în 2024 (8,69 lei/kg) și vizibil superior celui din 2023 (7,46 lei/kg), dar rămâne sub nivelurile excepționale din 2022, când se înregistrau 12,25 lei/kg. Creșterea confirmă conjunctura favorabilă de pe piața internațională și opțiunea fermierilor de a extinde suprafețele cultivate cu această cultură.

Liderul exporturilor în primele două luni de sezon este compania „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 54.679 tone, echivalentul a 28,4% din total. Urmează „VADALEX GRAINS” SRL, cu 26.933 tone (14%), „OROM-IMEXPO” SRL, cu 26.606 tone (13,8%) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL, cu 12.964 tone (6,7%). Cele patru companii însumează aproape două treimi din livrările de rapiță.

Principala destinație a exporturilor rămâne Uniunea Europeană, care a absorbit peste 95% din total. România se situează pe primul loc, cu 117.230 tone, urmată de Bulgaria cu 44.740 tone și Grecia cu 14.109 tone. O surpriză o constituie apariția Nepalului în lista cumpărătorilor, cu 6.102 tone de rapiță moldovenească.

Sezonul aduce și o premieră: după o pauză de cincisprezece ani, Moldova a revenit pe piața internațională cu exporturi de ulei de rapiță. În august 2025 a fost livrat primul lot de 6.432 tone, la un preț mediu de 17,53 lei/kg, în valoare totală de 112,7 milioane lei. Exportul a fost realizat de uzina „Floarea-Soarelui” SA din Bălți, care a pus în funcțiune o nouă linie de procesare, iar piețele de desfacere au fost România (84% din volum) și Bulgaria (16%).

Potrivit lui Iurie Rija, sezonul 2025–2026 confirmă rolul rapiței drept motor al exporturilor agricole și marchează un pas important spre diversificarea și industrializarea sectorului agroalimentar al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.

#drone sua #taxe