Aurul sparge recordurile: 3.616 dolari pe uncie, dolarul pierde teren

Prețul aurului a urcat luni la un nou maxim istoric, atingând 3.616 dolari pe uncie, potrivit Financial Times. Valul de creștere este alimentat de așteptările investitorilor privind o reducere a dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed) și de tensiunile legate de independența băncii centrale americane.

În ultimele trei săptămâni, aurul a câștigat 9%, iar de la începutul anului se află pe un avans spectaculos de 37%, în contextul în care inflația ridicată și creșterea datoriei publice în Statele Unite slăbesc atractivitatea dolarului și a altor active denominate în dolari ca „port sigur” pentru economii.

Ascensiunea accelerată a venit la doar câteva zile după ce metalul prețios a depășit pentru prima dată pragul de 3.500 dolari pe uncie, impulsionat și de datele dezamăgitoare privind piața muncii americane, publicate vineri.

Piețele financiare anticipează acum o reducere de cel puțin 25 puncte de bază la următoarea ședință a Fed, iar o parte dintre investitori pariază chiar pe o tăiere mai agresivă, de 50 puncte de bază.

„Așteptările privind relaxarea monetară întăresc statutul aurului de refugiu împotriva inflației. Randamentele reale tind să devină din nou negative, ceea ce va favoriza aurul”, a explicat Chris Turner, șeful global de cercetare piețe la ING.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doalr #investitori #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.