Boom la exporturi! +30% într-o lună, însă importurile au lasat o gaură de peste patru miliarde de dolari

În luna iulie 2025 exporturile de mărfuri au însumat 347 milioane dolari SUA, în creștere cu 30,3% față de iunie și cu 21,8% comparativ cu iulie 2024, iar importurile au avansat într-un ritm mai modest, de 6,1% față de luna precedentă și 14,8% față de anul trecut, totalizând 905,1 milioane dolari SUA, arată datele Biroului Național de Statistică.

În perioada ianuarie–iulie 2025, exporturile au însumat 1,95 miliarde dolari SUA, ceea ce reprezintă o scădere de 5,7% față de aceeași perioadă din 2024. Importurile, dimpotrivă, au crescut cu 18,0%, atingând 6,02 miliarde dolari SUA.

Astfel, deficitul balanței comerciale a ajuns la 4,07 miliarde dolari SUA, mai mare cu 34,1% comparativ cu anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a redus la 32,3%, de la 40,5% în perioada ianuarie–iulie 2024.

UE rămâne principalul partener comercial: exporturi de 1,29 miliarde dolari SUA (66,3% din total, dar în scădere cu 4,0% față de 2024).
CSI: exporturi de 125,7 milioane dolari SUA, în scădere cu 21,8%.

Țări de top la export: România (29,2%), Turcia (10,4%), Italia și Cehia (câte 8,8%), Ucraina (8,0%), Germania (3,6%) și Federația Rusă (3,1%).
Livrările spre România s-au redus cu 13,5%, către Germania cu 37,3%, iar spre Ucraina cu 19,8%. În schimb, exporturile către Turcia și Cehia au urcat spectaculos, cu aproape 60% fiecare, iar cele spre Italia și Olanda au crescut cu 18,4% și respectiv 49,3%.

În ceea ce privește structura exporturilor, mașinile și aparatele electrice au avut o ponedere de 16,5% din total, semințele și fructe oleaginoase – 13,5%, legumele și fructele – 10,4%, îmbrăcămintea și accesoriile – 8,6%, iar cerealele – 7,6%.

Exporturile de semințe oleaginoase au crescut cu 50,9%, iar cele de minereuri și deșeuri metalifere cu 51,4%, compensând parțial scăderea la grăsimi și uleiuri vegetale (-72,0%) și cereale (-29,7%).

Pe partea de importuri, România, China și Ucraina domină clasamentul furnizorilor. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la gaz (+2,1 ori) și energie electrică (+4,3 ori), urmate de fier și oțel (+41,2%). În schimb, au scăzut importurile de produse petroliere (-11,9%) și uleiuri vegetale (-51,8%).

#minereuri #exporturi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În contextul campaniei electorale pentru parlamentarele din 28 septembrie, Grupul de presă REALITATEA a discutat cu oamenii pe străzile Chișinăului despre rolul dezbaterilor televizate și despre cât de liberă și obiectivă este presa din Republica Moldova.

Opiniile sunt împărțite când vine vorba de dezbateri. Unii recunosc că nu au timp să le urmărească:

„Nu prea privesc când se întâlnesc, pentru că probabil trebuie la o oră anumită. Nu avem timp, dar așa mai arată secvențe și mai privim”, a spus o femeie.

Alții cred că dezbaterile sunt utile, dar insuficiente pentru a cunoaște în profunzime programele electorale: „Sunt suficiente, dar este nevoie de mai mult timp. Pentru un program scurt nu reprezintă că are capacitatea să-și expună tot ce are în platforma electorală”, a menționat un bărbat.

Există și păreri că relevanța lor depinde de modul în care sunt organizate:

„Dacă sunt organizate ca dezbateri adevărate, cred că sunt de folos”, a spus un participant la sondaj.

Întrebați despre existența unei prese independente și nepărtinitoare în Republica Moldova, cetățenii au răspuns diferit. Unii consideră că aceasta există, dar nu poate fi complet obiectivă:

„Presă liberă și independentă cu siguranță există. Dar deja cât de obiectiv transmite, nu cred că e posibil să fie sută la sută obiectiv”, a explicat un bărbat.

„Da, există”, a menționat o femeie.

În ansamblu, răspunsurile arată că dezbaterile electorale și independența presei rămân subiecte intens discutate în societate, cu percepții diferite de la un alegător la altul. Pe 28 septembrie 2025, moldovenii sunt așteptați la urne pentru a-și alege deputații în viitorul Parlament.