Gigantul energetic prezent și în Moldova, OMV Petrom a ajuns cea mai mare companie

Pe 19 septembrie 2025, OMV Petrom a depășit Hidroelectrica și a recâștigat poziția de cea mai valoroasă companie listată pe Bursa de Valori București, după aproape doi ani în care producătorul de energie hidro domina topul. Capitalizarea bursieră a Petrom a urcat la 54,7 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar din platformele brokerilor.

La momentul listării Hidroelectrica, pe 12 iulie 2023, diferența dintre cele două companii părea greu de recuperat: H2O debuta cu 49,5 miliarde de lei, în timp ce OMV Petrom era evaluată la doar 33,3 miliarde. În mai puțin de doi ani, Petrom nu doar că a recuperat decalajul de 16 miliarde, ci a și depășit Hidroelectrica, profitând de o strategie agresivă de investiții și de o politică generoasă de dividende.

„Cred că a venit din două direcţii: pe de o parte, rezultatele financiare bune ale SNP din ultimii doi ani, precum şi politica generoasă de dividend au făcut ca preţul acţiunii să cunoască o creştere. Pe de altă parte, preţul acţiunii H2O a înregistrat o involuţie, determinată de rezultatele financiare în scădere”, explică Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest.

Vineri, acţiunile Petrom stagnau la 0,8785 lei/acţiune, după ce compania a anunţat un dividend suplimentar de 0,02 lei/acţiune, cu un randament brut de 2,3%. AGA este programată pentru 23 octombrie, data ex-dividend pentru 10 noiembrie, iar plata pe 3 decembrie. În același timp, acțiunile Hidroelectrica au scăzut cu 1,2% până la 121,5 lei/acțiune.

Succesul OMV Petrom a fost alimentat de mai mulți factori: creșterea profitabilității, dividende consistente și planuri de investiții ambițioase. Proiectul Neptun Deep, aflat deja în construcție, va deveni cel mai mare proiect energetic offshore din România, iar compania și-a propus să atingă un portofoliu de 2,5 GW în regenerabile până în 2030, cel mai mare din România.

Contrastul de strategie este vizibil: Petrom pariază miliarde anual pe proiecte majore și diversificare în energie regenerabilă, în timp ce Hidroelectrica rămâne afectată de secetă și de absența unor proiecte de dezvoltare comparabile. De la începutul anului, acțiunile Petrom au crescut cu 24%, în timp ce Hidroelectrica a stagnat.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hidroelectrica #petrom #companie #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.