Bruxelles „cumpără” sprijinul lui Orbán: 550 milioane de euro pentru sancțiuni anti-Rusia

Comisia Europeană este pregătită să deblocheze 550 de milioane de euro pentru Ungaria, încercând astfel să depășească opoziția premierului Viktor Orbán și să evite un eventual veto asupra celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, scrie Financial Times, citând surse informate.

În Uniunea Europeană, adoptarea sancțiunilor necesită unanimitate, iar Ungaria, alături de Slovacia – printre cei mai mari importatori de petrol rusesc – a amenințat în repetate rânduri că va bloca noi măsuri. Pachetul prezentat de Comisie pe 19 septembrie vizează extinderea restricțiilor asupra băncilor și companiilor energetice ruse, dar și a operațiunilor cu criptomonede. Totodată, lista navelor din „flota din umbră” folosită de Moscova pentru exporturile de petrol va fi extinsă cu 118 unități, ajungând la peste 560. Un punct central îl constituie interzicerea completă a importurilor de gaze naturale lichefiate rusești până în 2027.

În 2022, Bruxelles-ul a înghețat circa 22 miliarde de euro destinate Ungariei prin programele europene, invocând probleme legate de independența justiției, respectarea drepturilor LGBT, situația refugiaților și libertatea academică. Ulterior, Comisia a folosit aceste fonduri ca pârghie politică: în 2023 Budapesta a obținut circa 10 miliarde de euro în schimbul renunțării la veto asupra unui ajutor de 50 de miliarde pentru Ucraina.

În 2025, Ungaria a mai primit 157 milioane de euro, valorificând o clauză legală ce permite redirecționarea fondurilor înghețate spre alte programe. Acum, guvernul Orbán speră să încaseze un nou tranș de 550 milioane, iar Comisia Europeană ar fi dispusă să accepte pentru a garanta adoptarea noilor sancțiuni contra Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctriuni #Bruxelles #Ungaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.