Bruxelles „cumpără” sprijinul lui Orbán: 550 milioane de euro pentru sancțiuni anti-Rusia

Comisia Europeană este pregătită să deblocheze 550 de milioane de euro pentru Ungaria, încercând astfel să depășească opoziția premierului Viktor Orbán și să evite un eventual veto asupra celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, scrie Financial Times, citând surse informate.

În Uniunea Europeană, adoptarea sancțiunilor necesită unanimitate, iar Ungaria, alături de Slovacia – printre cei mai mari importatori de petrol rusesc – a amenințat în repetate rânduri că va bloca noi măsuri. Pachetul prezentat de Comisie pe 19 septembrie vizează extinderea restricțiilor asupra băncilor și companiilor energetice ruse, dar și a operațiunilor cu criptomonede. Totodată, lista navelor din „flota din umbră” folosită de Moscova pentru exporturile de petrol va fi extinsă cu 118 unități, ajungând la peste 560. Un punct central îl constituie interzicerea completă a importurilor de gaze naturale lichefiate rusești până în 2027.

În 2022, Bruxelles-ul a înghețat circa 22 miliarde de euro destinate Ungariei prin programele europene, invocând probleme legate de independența justiției, respectarea drepturilor LGBT, situația refugiaților și libertatea academică. Ulterior, Comisia a folosit aceste fonduri ca pârghie politică: în 2023 Budapesta a obținut circa 10 miliarde de euro în schimbul renunțării la veto asupra unui ajutor de 50 de miliarde pentru Ucraina.

În 2025, Ungaria a mai primit 157 milioane de euro, valorificând o clauză legală ce permite redirecționarea fondurilor înghețate spre alte programe. Acum, guvernul Orbán speră să încaseze un nou tranș de 550 milioane, iar Comisia Europeană ar fi dispusă să accepte pentru a garanta adoptarea noilor sancțiuni contra Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctriuni #Bruxelles #Ungaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fluxul de migranți ucraineni către țările din Europa Centrală și de Est și posibila lor întoarcere acasă după încheierea războiului ar putea deveni un factor-cheie pentru perspectivele de creștere economică a regiunii, arată un raport S&P Global, citat de Reuters.

Potrivit analizei, impactul economic al acestui fenomen poate varia între -6% și +3%, în funcție de direcția pe care o va lua migrația postbelică. În prezent, aproape jumătate dintre refugiații ucraineni din UE trăiesc în 11 state din Europa Centrală și de Est, ceea ce aduce un impuls semnificativ piețelor lor de muncă.

Raportul subliniază că actuala creștere, determinată de afluxul forței de muncă ucrainene, ar putea fie să se accelereze, fie să încetinească în funcție de modul în care se va desfășura migrația după încheierea ostilităților.

La nivelul lunii iunie, Cehia găzduia cel mai mare număr de ucraineni raportat la populație – 3,5%. Urmează Polonia, cea mai mare economie a regiunii, cu 2,6%, Estonia cu 2,5% și Slovacia cu 2,4%.

S&P Global atrage atenția că, pe măsură ce războiul se prelungește, crește probabilitatea ca balanța migrației ucrainene postbelice să rămână pozitivă pentru Europa Centrală și de Est. Totuși, factorul decisiv îl va constitui integrarea femeilor și copiilor – majoritari printre refugiați – după ridicarea legii marțiale din Ucraina.