Senatul SUA a pregătit un „triplu atac” cu sancțiuni împotriva Rusiei

În Congresul american a fost elaborat un al treilea proiect de lege menit să intensifice presiunea economică asupra Rusiei și să forțeze Kremlinul să se angajeze în negocieri serioase pentru pacea în Ucraina, scrie Financial Times.

Inițiativa aparține senatorului republican Jim Risch, președintele Comisiei pentru relații externe, și senatoarei democrate Jeanne Shaheen. Proiectul prevede un „triplu atac” sancționatoriu: împotriva „flotei din umbră” folosite de Moscova pentru exportul de petrol, împotriva proiectelor de producere a gazului natural lichefiat și împotriva industriei de apărare ruse.

Risch a subliniat că „flota din umbră” este instrumentul prin care Rusia ocolește restricțiile și își finanțează războiul. „Aceste nave și comerțul cu petrol pe care îl susțin reprezintă o amenințare directă pentru securitatea Americii și a Europei, iar ele vor fi oprite”, a declarat senatorul.

Potrivit FT, inițiativa are susținerea ambelor partide, inclusiv a unor aliați ai președintelui Donald Trump, precum senatorii Lindsey Graham și Tom Cotton.

Noua propunere vine după alte două proiecte recente: unul privind desemnarea Rusiei ca „stat sponsor al terorismului”, pe fondul deportării a circa 19.000 de copii ucraineni, și altul, promovat de Graham și democratul Richard Blumenthal, care introducea un regim de „sancțiuni zdrobitoare” împotriva Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.