Chișinăul scoate bani grei din chirii: 14 loturi adjudecate contra unei sume de peste 328 mii de lei

14 loturi au fost adjudecate în cadrul licitației „cu strigare” organizate pe 19 decembrie de către Primăria Chișinău pentru obținerea dreptului de locațiune a spațiilor cu altă destinație decât cea locativă, aflate în proprietatea municipiului Chișinău, valoarea totală a acestora fiind de 328 250 de lei.

Cele mai mari sume oferite de participanți pentru loturile scoase la licitație au ajuns la 91.000 de lei, 56.000 de lei și 46.800 de lei. Pentru trei dintre loturile adjudecate, prețul de locațiune a fost calculat per oră săptămânal, în funcție de graficul de activitate al instituțiilor de învățământ, aprobat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport.

Loturile expuse la concurs pentru obținerea dreptului de locațiune, fără drept de privatizare, au suprafețe cuprinse între 6 și 519 metri pătrați și sunt amplasate la subsol, demisol, parter, etaj tehnic, etajele unu–trei, precum și în pasaje subterane, potrivit informațiilor Primăriei Chișinău.

În această săptămână, Primăria Chișinău a vândut și opt terenuri din intravilanul capitalei, suma totală încasată ajungând la 57,42 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#licitatii cu strigare #spatii chirie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.