Alegerile parlamentare din Moldova – test decisiv pentru influența Rusiei și viitorul european al țării

26 Sept. 2025, 11:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2025, 11:19 // Actual //  bani.md

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 reprezintă un moment crucial pentru Republica Moldova, fiind considerate un test major al rezilienței țării în fața campaniilor de influență ale Rusiei și al parcursului său european. Potrivit unei analize citate de Moldova’s Election Is a Test for Russian Influence in Europe, scrutinul va arăta dacă Chișinăul își menține direcția fermă spre integrarea în Uniunea Europeană sau cedează presiunilor Moscovei, scrie carnegieedowment.

În ultimii ani, Rusia a transformat Moldova într-un câmp de luptă informațional și financiar. Dacă în 2023 rețelele pro-Kremlin au cheltuit circa 55 milioane de dolari pentru distorsionarea proceselor democratice, în 2024 suma a urcat la aproximativ 200 milioane de euro, iar pentru 2025 sunt deja mobilizate zeci de milioane suplimentare, afirmă surse de la Chișinău. Printre actorii-cheie figurează rețelele fugarului Ilan Șor, dar și o infrastructură mediatică paralelă – site-uri, canale de Telegram și rețele pseudo-civice – menite să fragmenteze electoratul pro-european și să discrediteze instituțiile statului.

Narațiunile promovate vizează trei direcții principale: identitate (UE prezentată ca amenințare la adresa ortodoxiei și tradițiilor), bunăstare economică (scumpiri și pierderi agricole puse pe seama Europei, iar Rusia descrisă ca „salvator”) și securitate (neutralitatea echivalată cu pacea, cooperarea cu NATO prezentată ca drum spre război).

Strategia Kremlinului nu urmărește neapărat o victorie totală, ci obținerea unui punct de sprijin parlamentar capabil să blocheze reformele, să frâneze diversificarea energetică și să mențină deschisă opțiunea decuplării Moldovei de la parcursul european. Rusia mizează pe vulnerabilitățile structurale ale țării: sărăcie, neutralitate constituțională, prezența trupelor ruse în Transnistria și influența Găgăuziei.

Rezultatul alegerilor depășește granițele Moldovei. O eventuală stagnare sau recul al procesului de integrare ar slăbi poziția Ucrainei, ar complica strategia UE la Marea Neagră și ar pune sub semnul întrebării credibilitatea politicii de extindere. În schimb, un scrutin credibil și continuarea reformelor ar demonstra că și o democrație mică și vulnerabilă poate progresa spre UE, în pofida campaniilor masive de destabilizare orchestrate de Moscova.

Alegerile parlamentare din 2025 sunt descrise drept un „moment de cotitură”: pentru Moldova – șansa de a-și consolida aspirațiile europene, iar pentru Rusia – o nouă încercare de a păstra influența prin metode hibride. Viitorul european al Chișinăului depinde nu doar de vot, ci și de capacitatea instituțiilor de a rezista presiunilor și de a asigura un proces electoral transparent și credibil.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.