Capacitate epuizată: OPEC+ ar putea lăsa lumea cu mai puţin petrol decât aşteptă

26 Sept. 2025, 16:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2025, 16:02 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

OPEC+ a reuşit să livreze aproximativ trei sferturi din creşterea de producţie pe care şi-a propus-o după începerea majorărilor în aprilie, iar până la finalul anului gradul de realizare ar putea coborî chiar şi spre jumătate, pe măsură ce producătorii se lovesc de limite de capacitate, au declarat surse şi analişti, iar datele arată aceeaşi tendinţă.

Consorţiul — care asigură aproape 50% din producţia mondială de petrol şi reuneşte OPEC şi aliaţi precum Rusia — pompează în prezent cu aproape 500.000 barili pe zi sub ţintele anunţate. Acest deficit, echivalent cu circa 0,5% din cererea globală, a contrazis aşteptările privind un excedent de ofertă şi a susţinut preţurile petrolului.

La vârf, reducerile totale ale OPEC+ (voluntare şi la nivelul întregului grup) au însumat 5,85 milioane bpd, structurate în trei „straturi” de tăieri. Opt membri care introducuseră tăieri voluntare în aprilie 2023 au început să le anuleze în aprilie 2025; ei plănuiesc să dezactiveze integral prima rundă de 2,2 milioane bpd până la sfârşitul lui septembrie şi să înceapă eliminarea celui de-al doilea strat de 1,65 milioane bpd în octombrie. În plus, Emiratele Arabe Unite au primit aprobarea să crească producţia cu 300.000 bpd între aprilie şi septembrie.

Analiza Reuters a datelor OPEC+ indică faptul că, între aprilie şi august, grupul a realizat doar 75% din majorările programate (dintr-un obiectiv de 1,92 milioane bpd pentru perioada respectivă), rezultând un deficit de aproape 500.000 bpd. Această insuficienţă a contribuit la menţinerea cotaţiei Brent aproape de 69 dolari/baril (un maxim de şapte săptămâni).

Indicatorii futures arată, de asemenea, percepţia unei pieţe strânse: preţul pentru livrarea imediată a Brent a avansat săptămâna aceasta la un premium de 2,39 USD faţă de contractele la şase luni — cel mai ridicat nivel din prima parte a lui august. „Curba futures indică o strângere a pieţei, în contrast cu afirmaţiile că există un excedent”, a comentat Giovanni Staunovo de la UBS, care îşi menţine prognozele actuale de preţ.

Două motive principale explică ecartul dintre ţinte şi realitate. În primul rând, OPEC+ a cerut unor membri, inclusiv Kazahstan şi Irak, să aplice reduceri compensatorii pentru depăşirile anterioare ale nivelurilor convenite. În al doilea rând, grupul se confruntă cu o capacitate sobră în scădere — producţie inactivă care poate fi repusă rapid online — după ani de investiţii insuficiente, au explicat sursele şi analiştii din industrie.

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) estima la 4,1 milioane bpd capacitate sobră a OPEC+ în august, însă aproape tot acest volum este concentrat la Arabia Saudită şi EAU, potrivit unui cumpărător de profil. Mai mulţi delegaţi OPEC+ au recunoscut că majoritatea membrilor nu pot creşte semnificativ producţia.

Pentru septembrie şi octombrie OPEC+ a stabilit majorări de 547.000 bpd, respectiv 137.000 bpd. Datele de producţie pentru aceste luni nu sunt încă complete, dar analiştii estimează că realizările reale vor reprezenta probabil aproximativ jumătate din ţinte. De exemplu, Kpler şi RBC Capital apreciază că, la deblocarea celui de-al doilea strat de tăieri în octombrie, creşterea efectivă ar putea fi mult sub nivelul anunţat — RBC notând că impulsul real ar putea să nu depăşească 70.000 bpd în raport cu ţinta oficială.

Datele arată totuşi că Arabia Saudită a fost motorul majorării între aprilie şi august: producţia sa din august a fost cu 747.000 bpd mai mare decât în martie, acoperind mai mult de jumătate din creşterea cumulată a OPEC+ în perioada respectivă. Totuşi, capacitatea neutilizată urmează să scadă şi mai mult în următorii ani — Barclays anticipează un nivel al capacităţii sobră la 2 milioane bpd până în septembrie 2026.

Între timp, OPEC+ menţine în vigoare al treilea strat de tăieri, de 2 milioane bpd, până la finele anului 2026, ceea ce reprezintă un factor suplimentar care poate limita oferta dacă cererea rămâne solidă.

Concluzia analiştilor: deşi încă nu au fost revizuite major prognozele de preţ, natura persistentă a deficitului de livrări şi o capacitate sobră tot mai mică reprezintă elemente care pot susţine preţurile petrolului pe termen scurt şi mediu, în pofida aşteptărilor anterioare privind un exces de ofertă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.