Moldovenii nu muncesc. Peste 58% din populația activă rămâne inactivă

Peste jumătate dintre moldoveni rămân în afara pieței muncii. În trimestrul II 2025, rata inactivității populației de 15 ani și peste a atins 58,2%, ceea ce înseamnă că aproape 6 din 10 persoane nu sunt încadrate în câmpul muncii. Fenomenul afectează în special femeile și locuitorii din mediul rural, unde șansele de ocupare rămân semnificativ mai reduse, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Participarea la forța de muncă a urcat la 41,8% în trimestrul II, față de 39,7% în trimestrul precedent. În rândul populației cu vârsta între 15–64 ani, rata a crescut de la 49,1% la 52,1%, iar pentru grupa 20–64 ani, de la 53,3% la 56,4%.

Ocuparea a înregistrat o creștere notabilă: numărul persoanelor ocupate a trecut de la 745,9 mii în trimestrul I la 791,9 mii în trimestrul II (+6,2%). Ponderea bărbaților în populația ocupată a depășit pe cea a femeilor în trimestrul II (50,9% vs. 49,1%), în timp ce în primul trimestru femeile aveau o pondere mai mare (50,2%).

Distribuția după mediul de reședință arată o ușoară reechilibrare între urban și rural: dacă în trimestrul I ocuparea urbană domina cu 52,4%, în trimestrul II ponderea urbanului a scăzut la 51,0%, iar ruralul a urcat la 49,0%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a crescut de la 37,8% la 40,1%. Diferențele de gen persistă: rata de ocupare a bărbaților a fost mai înaltă (44,6% în trimestrul II) comparativ cu femeile (36,3%). În mediul urban rata a fost de 47,5%, iar în mediul rural de 34,5%.

În categoria 15–64 ani, rata de ocupare a ajuns la 50%, iar pentru 20–64 ani – la 54,2%.

Șomajul s-a redus semnificativ: numărul șomerilor (conform definiției BIM) a scăzut de la 37,9 mii în trimestrul I la 32,8 mii în trimestrul II (–13,5%). Rata șomajului s-a diminuat de la 4,8% la 4,0%. La bărbați rata a coborât de la 6,0% la 4,4%, iar la femei de la 3,7% la 3,6%. Valorile au fost mai mari în mediul urban (4,1%) decât în mediul rural (3,9%).

Inactivitatea rămâne însă ridicată: peste 58% din populația de 15 ani și peste era în afara forței de muncă în trimestrul II, deși în scădere față de 60,3% în trimestrul I. Ponderea femeilor în rândul persoanelor inactive este semnificativ mai mare (58,1% în trimestrul II).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#someri #populație #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.