Moldovenii nu muncesc. Peste 58% din populația activă rămâne inactivă

Peste jumătate dintre moldoveni rămân în afara pieței muncii. În trimestrul II 2025, rata inactivității populației de 15 ani și peste a atins 58,2%, ceea ce înseamnă că aproape 6 din 10 persoane nu sunt încadrate în câmpul muncii. Fenomenul afectează în special femeile și locuitorii din mediul rural, unde șansele de ocupare rămân semnificativ mai reduse, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Participarea la forța de muncă a urcat la 41,8% în trimestrul II, față de 39,7% în trimestrul precedent. În rândul populației cu vârsta între 15–64 ani, rata a crescut de la 49,1% la 52,1%, iar pentru grupa 20–64 ani, de la 53,3% la 56,4%.

Ocuparea a înregistrat o creștere notabilă: numărul persoanelor ocupate a trecut de la 745,9 mii în trimestrul I la 791,9 mii în trimestrul II (+6,2%). Ponderea bărbaților în populația ocupată a depășit pe cea a femeilor în trimestrul II (50,9% vs. 49,1%), în timp ce în primul trimestru femeile aveau o pondere mai mare (50,2%).

Distribuția după mediul de reședință arată o ușoară reechilibrare între urban și rural: dacă în trimestrul I ocuparea urbană domina cu 52,4%, în trimestrul II ponderea urbanului a scăzut la 51,0%, iar ruralul a urcat la 49,0%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a crescut de la 37,8% la 40,1%. Diferențele de gen persistă: rata de ocupare a bărbaților a fost mai înaltă (44,6% în trimestrul II) comparativ cu femeile (36,3%). În mediul urban rata a fost de 47,5%, iar în mediul rural de 34,5%.

În categoria 15–64 ani, rata de ocupare a ajuns la 50%, iar pentru 20–64 ani – la 54,2%.

Șomajul s-a redus semnificativ: numărul șomerilor (conform definiției BIM) a scăzut de la 37,9 mii în trimestrul I la 32,8 mii în trimestrul II (–13,5%). Rata șomajului s-a diminuat de la 4,8% la 4,0%. La bărbați rata a coborât de la 6,0% la 4,4%, iar la femei de la 3,7% la 3,6%. Valorile au fost mai mari în mediul urban (4,1%) decât în mediul rural (3,9%).

Inactivitatea rămâne însă ridicată: peste 58% din populația de 15 ani și peste era în afara forței de muncă în trimestrul II, deși în scădere față de 60,3% în trimestrul I. Ponderea femeilor în rândul persoanelor inactive este semnificativ mai mare (58,1% în trimestrul II).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#someri #populație #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă de stat a Rusiei a ajuns la 61,97 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, potrivit datelor publicate de Ministerul rus al Finanțelor.

Nivelul înregistrat la 1 februarie depășește pragul de 60 de miliarde de dolari pentru prima dată în ultimele două decenii. Potrivit statisticilor oficiale, precedentul record a fost consemnat în 2006, când datoria externă de stat a ajuns la 76,5 miliarde de dolari. Un an mai târziu, aceasta a scăzut la 52 de miliarde de dolari și, timp de 20 de ani, nu a mai depășit pragul de 60 de miliarde.

La sfârșitul anului trecut, premierul rus Mihail Mișustin declara că datoria externă a Rusiei se numără printre cele mai reduse din rândul țărilor dezvoltate, ceea ce ar permite finanțarea unor proiecte de dezvoltare tehnologică și socială.

De asemenea, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, afirma în decembrie că datoria externă nu ar trebui să depășească 20% din Produsul Intern Brut și că nivelul actual reprezintă „un avantaj pentru economie”.

În paralel, Banca Centrală a Rusiei a anunțat că datoria externă totală a Federației Ruse – care include atât obligațiile statului, cât și pe cele ale sectorului privat – a ajuns la 319,8 miliarde de dolari la 1 ianuarie 2026. Aceasta este cu 30 de miliarde de dolari mai mare decât în 2025, marcând o creștere de 10,4%.

Autoritatea de reglementare a explicat că evoluția indicatorului a fost determinată în principal de reevaluarea pozitivă a angajamentelor din alte sectoare și din sistemul bancar, pe fondul aprecierii rublei și al atractivității finanțării prin datorii.

Datoria externă de stat reflectă obligațiile guvernului față de creditorii străini, în timp ce datoria externă totală include și împrumuturile contractate de companii și instituții private.