De azi, banii din diaspora ajung mai repede și mai ieftin acasă

De astăzi, 6 octombrie 2025, Republica Moldova este parte operațională a Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA) – infrastructura europeană care reunește 41 de state și permite efectuarea transferurilor în euro în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de granițe.

„Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării. Această realizare elimină barierele administrative și aduce standarde europene directe în viața de zi cu zi a oamenilor și afacerilor din Republica Moldova”, a declarat guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, instituția care a coordonat și implementat procesul de aderare.

SEPA (Single Euro Payments Area) acoperă toate statele membre ale Uniunii Europene, Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, dar și Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican. În total, 41 de țări fac parte din această zonă financiară unică.

Pentru cetățenii moldoveni, inclusiv pentru diaspora, aderarea la SEPA înseamnă transferuri mai rapide, mai sigure și la costuri semnificativ reduse. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum comisioanele vor fi reduse la câțiva euro sau chiar zero, în funcție de bancă. Astfel, remitențele vor ajunge mai repede și mai ieftin către familiile din țară.

Pentru mediul de afaceri, eliminarea barierelor administrative pune companiile moldovenești pe picior de egalitate cu cele din UE. În condițiile în care peste 60% din exporturile Moldovei merg spre piața europeană, costurile reduse de tranzacționare sporesc competitivitatea și facilitează comerțul și investițiile. Doar în 2024 au fost înregistrate aproximativ 830.000 de tranzacții în euro între Moldova și țările SEPA, în valoare totală de 11,8 miliarde euro – adică peste 3.200 de plăți pe zi, în sumă de circa 45 milioane euro.

La nivel macroeconomic, integrarea în SEPA aduce economii directe estimate la circa 20 de milioane de euro anual, bani care rămân în economie pentru investiții și locuri de muncă. În plus, aderarea consolidează imaginea de stabilitate și credibilitate a Republicii Moldova în fața partenerilor internaționali și a investitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sepa. bani #diaspora #transferuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.