Avertisment BNM: crește tensiunea în sistemul financiar. Indicele de stres urcă

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#risc #stres #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să depindă de importurile de lapte și produse lactate. Aproximativ 40% din necesarul de consum este acoperit din importuri, în timp ce producătorii autohtoni asigură doar 60% din piață. Situația persistă în pofida faptului că, în ultimii cinci ani, producția de lapte din fermele moldovenești aproape s-a triplat.

Potrivit datelor prezentate de Guvern, producția de lapte din ferme a crescut de la 23 de mii de tone la 64 de mii de tone anual. Cu toate acestea, volumele rămân insuficiente pentru acoperirea cererii interne, iar o parte importantă a produselor lactate de pe rafturile magazinelor continuă să provină de peste hotare.

Problemele sectorului au fost discutate de premierul Vasile Tofan cu fermierii și procesatorii din raioanele Glodeni și Rîșcani. Discuțiile s-au concentrat pe investițiile necesare pentru extinderea producției, modernizarea fermelor și creșterea ponderii produselor moldovenești pe piața internă.

„Trebuie să producem mai mult din hrana pe care o consumăm. Avem nevoie de ferme moderne și productive. Am trecut de la subvenționarea numărului de vaci la susținerea producției de lapte, stimulând astfel eficiența. Mai mult lapte produs aici, mai multe produse moldovenești pe rafturi și mai multă valoare adăugată rămasă în economia noastră”, a declarat premierul.

Guvernul încearcă să stimuleze investițiile în ferme prin subvenții și granturi pentru achiziționarea animalelor de rasă înalt productivă, echipamentelor moderne și tehnologiilor noi, inclusiv prin proiectul AGGRI.

Potrivit celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică, Republica Moldova avea, la 1 iulie 2026, aproximativ 94.700 de bovine, dintre care 57.000 de vaci pentru lapte. Efectivul vacilor de lapte s-a redus cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă dispariția a circa 4.600 de capete într-un singur an. Aproape 79% dintre vacile de lapte sunt crescute în gospodăriile populației, unde efectivele continuă să scadă, în timp ce fermele specializate își extind treptat capacitățile. Astfel, deși producția de lapte din fermele autohtone a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, Republica Moldova continuă să importe aproximativ 40% din necesarul de lapte și produse lactate.